Universitatea Oxford a întrerupt testele clinice cu vaccinul AstraZeneca la copii

Prof. Andrew Pollard de la Universitatea din Oxford a declarat pentru BBC că nu există probleme de siguranță cu procesul în sine, dar oamenii de știință așteaptă mai multe informații despre posibila legătură dintre vaccin și apariția cheagurilor de sânge.

Voluntarii la studiu sunt sfătuiți să participe în continuare la toate vizitele programate și pot contacta site-urile de testare dacă au întrebări.

„Deși nu există probleme de siguranță în studiul clinic pediatric, așteptăm informații suplimentare de la MHRA cu privire la analiza cazurilor rare de tromboză / trombocitopenie care au fost raportate la adulți, înainte de a efectua alte vaccinări în cadrul studiului”, se arată într-un comunicat al Universității Oxford.

Oficial EMA: Există o legătură între vaccinul AstraZeneca şi cazurile de tromboză

Într-un interviu pentru presa italiană, un membru al Agenţiei Europene a Medicamentului a declarat că există o legătură între serul AstraZeneca şi apariţia cazurilor de tromboză. Afectaţi sunt în special tinerii. Instituţia a anunţat imediat că o concluzie oficială va fi anunţată abia zilele următoare.

Comitetul de securitate al EMA „nu a ajuns încă la o concluzie, iar analiza este în desfăşurare” a declarat agenţia cu sediul la Amsterdam, potrivit unui comunicat.

Controversele din jurul vaccinului Astra Zeneca i-au făcut pe sute de mii de români să renunţe la acest ser.

În weekend, în Marea Britanie au fost raportate 30 de cazuri de coagulare a sângelui. Peste 31,6 milioane de britanici au primit o primă doză de vaccin AstraZeneca.

În dezvoltarea vaccinului a fost utilizat virusul gripei comune care infecta cimpanzeii

Dezvoltarea vaccinului AstraZeneca a început în primele luni ale anului 2020, când a fost testat pe primul voluntar în luna aprilie şi, de atunci, mii de oameni au fost implicaţi în testele clinice.

În dezvoltarea vaccinului a fost utilizat virusul gripei comune care infecta cimpanzeii şi care a fost modificat genetic.

El a fost modificat astfel încât să nu cauzeze o infecţie la oameni şi să poarte modelul unei părţi a coronavirusului, cunoscută ca proteina spike.

Odată ajuns în organism, începe să producă proteine spike ale coronavirusului pe care sistemul imunitar le recunoaşte ca ameninţare şi încearcă să le distrugă. Apoi, când sistemul imunitar va intra în contact cu virusul real, va şti exact cum trebuie să acţioneze.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰