Staţiunea care dintr-un sătuc cu 5.000 de locuitori a devenit o perlă a turismului. În timp ce românii fac investiţii degeaba, vecinii ne dau clasă

Avem o ţară frumoasă, cu peisaje superbe şi oameni primitori. Iar asta ar fi trebuit să fie suficient pentru a atrage turiştii... ca un magnet. Ceva, însă, nu merge. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de turişti străini care ne vizitează. Între timp, Bulgaria ne dă lecţii. Şi tentează inclusiv turiştii români... care şi-ar fi putut cheltui banii in staţiunile de la munte sau de la mare de la noi. Am mers, în plin sezon, în două dintre cele mai cunoscute staţiuni pentru iubitorii de ski, atât din Bulgaria cât şi din România. Şi am înţeles de ce noi ne ducem la vale, în vreme ce vecinii alunecă graţios spre profit. Urmează un nou episod din seria Alege ce urmează. 

• Trei români din Spania, Gabi, Dana și fiica lor, Alex, găsiți morți într-un garaj. În casa lor, cu luminile aprinse, masa era pregătită pentru cină

Suntem undeva în Europa. Undeva la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi Corfu. La vreo 7, 8 ore de mers cu maşina. Locul preferat al iubitorilor de ski din această parte de continent. Mai ales din România. 

Băiat: Am înţeles că este o staţiune foarte populară. 

Femeie: Mult mai organizat decât în România.

Cristi Popovici, reporter Observator: E Bansko, Bulgaria. Un loc de o frumusete rapitoare dar şi o poveste de succes surprinzătoare. Pentru că Bansko era acum 30 şi ceva de ani un sat de munte cu derdeluş şi telescaun. 

De la sat, la staţiune turistică

Un sat cu 5 mii de locuitori care se ocupau în special cu oieritul. Probabil ca asta ar fi făcut şi azi, dacă, imediat după caderea comunismului, n-ar fi existat o idee bună şi câţiva oameni de afaceri bulgari care să o pună în practică. 

Cristian Zărnescu, investitor român în Bansko: Au cumpărat tehnologie nouă, toţi ce vedeţi, teleschiul şi telecabina, şi au deschis staţiunea aşa cum o vedeţi astăzi 75 de km de pârtie, în jur de 16 teleschiuri, o gondolă, şi au investit de asemenea foarte mult în tunuri de zapada, au peste 160. 

Cu alte cuvinte statul bulgar a fost de acord că singur nu ştie ce şi cum să facă din Bansko o atracţie turistică, şi a privatizat locaţia. 

Cristian Zărnescu, investitor român în Bansko: Sunt câteva zone în care s-au mişcat foarte bine, în România probabil fiecare vrea să facă pentru el. Dacă ar lucra ca o echipa primăria cu sectorul privat şi cu ajutor de la guvern atunci toată lumea face bani.

Cristi Popovici, reporter Observator: Tot ce vedeţi aici s-a construit mai ales după aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană şi e un mix interesant de fonduri europene, cu investiţii străine şi bani de la guvern. Asta pentru că bulgarii şi-au dorit cu orice preţ să facă din Bansko o perlă a turismului şi chiar au reuşit. 

Mica localitate de munte adună jumătate de milion de turişti pe an

Mai mult de cât toate staţiunile balneare românesti, la un loc. Bansko are azi peste 75 de km de pârtii, de 3 ori lungimea celor din Poiana Braşov. Iar fondurile europene au deschis, la propriu, drumul spre Bansko. Bulgaria are acum legături prin autostrăzi cu toate ţările vecine. Mai puţin cu România.

Vladimir Mitev, jurnalist bulgar: Relaţiile cu Turcia şi cu Grecia au fost cumva mai importante, pe de o parte sunt ţări mai bogate, poate conteaza şi relieful.

A fost o perioadă în care, în Bulgaria, se construiau 5 kilometri de autostradă pe zi. Aşa că azi, drumul de la Bucureşti la Bansko se parcurge în aproximativ 7 ore. Sunt 542 de km, din care 150 pe autostradă. Doar la bulgari.  

Localitatea din România care avea acelaşi potenţial

Bianca Iacob, reporter Observator: Am făcut mai bine de 10 ore cred pentru că a fost o întreagă aventură tot drumul, problema e că încă nu m-am dumirit unde este domeniul schiabil. Suntem în Pasul Vulcan din Hunedoara, nu am ales întâmplator acest loc în comparaţie cu Bansko. Vorbim despre o zonă fostă minieră, cu un potenţial de dezvoltare uriaş pentru că zona are peisaje superbe. Dezvoltarea înseamna speranţă pentru zona şi a inceput cumva în 2011 cu mare bucurie şi cu foarte mulţi bani. 

Elena Udrea: De 20 de ani, aici, nimeni nu a mai gândit un proiect care să dea o sanşă.

Vulcan, 2011. Toată comunitatea se adunase la baza pârtiei ca să vadă minunea. Se inaugura cea mai mare telegondolă din ţară, pentru care ministerul Dezvoltarii, condus atunci de Elena Udrea, punea la bătaie 9 milioane de euro. Proiectul a început cu stângul. Oficialii au urcat primii în vârful muntelui cu telegondola nou nouţă şi nu s-au mai întors. Instalaţia s-a blocat. 

Proiect de 9 milioane de euro, pe apa Sâmbetei

Bianca Iacob, reporter Observator: Astăzi la Vulcan zăpada nu prea este, gondola nu funcţioneaza pentru că sus pe creste vântul bate cu putere, turişti nu sunt, însă puţin mai devreme două utilaje lucrau la o parcare, culmea, tot pentru turişti. 

10 din cele 14 pârtii cuprinse în proiect sunt mai jos de 1.600 de metri, şi pe partea sudică a versantului. Adică şi dacă ninge, ceea ce se întâmplă cam rar în ultimii ani, zăpada se topeşte repede. 

Cristian Merişanu, primar Vulcan: Telegondola din Vulcan funcţioneaza pe pierdere. În jur de 100 de mii de lei pe an.

Ce-ar trebui făcut ca telegondola să nu mai funcţioneze pe pierdere? Încă o telegondolă. 

Cristian Merişanu, primar Vulcan: Ne mai trebuie doar o gondolă la capătul telegondolei noastre până sus în vârful Straja, deja au ajuns şi atunci facem două staţiuni legate prin cablu.

Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: Când au luat anumite decizii şi au făcut investiţii, au ştiut ce au ales.

În ţara investiţiilor degeaba, Pasul Vulcan e doar un exemplu

O dovadă de bani aruncaţi pe fereastră, fără logică şi fără niciun sens. 

Razvan Pascu, consultant turism: Hai să bifăm, am cheltuit banii. Deci gândiţi-vă că nu numai că nu am atras toţi banii europeni care ne-ar fi fost cuveniţi, ci şi ce am atras, o parte dintre ei s-au dus pe investiţii foarte proaste. În al doilea rând, eu cred că nici această fragmentare a clasei politice şi a oamenilor care au venit la conducerea ministerului nu a fost utilă pentru că nu se poate, gândiţi-vă ca ministrul turismului s-a schimbat aproape în fiecare an. 

Iar acum, nici măcar nu mai există un ministru care să se ocupe exclusiv de turism. 

Radu Oprea, ministrul Economiei, antreprenoriatului şi turismului: Avem un program la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului care se adresează pentru a creşte domeniul schiabil, pentru cele care au băi geotermale. Din păcate, nu a fost atât de accesat în ultimii ani, frânele am constatat că au fost din interiorul Ministerului. 

Sunt frâne şi piedici venite, culmea, numai din interior. Vedeţi asta şi în episodul de miercuri când mergem pe litoral, şi la noi, şi la bulgari. În campania, Alege ce urmează!