3000 de soldaţi ruşi, încercuiţi în Kursk. Ucrainenii au distrus 3 poduri-cheie şi le lovesc şi pe cele de pontoane

Război în Ucraina. Trei mii de soldaţi ruși ar putea fi încercuiți în regiunea Kursk după aruncarea în aer a podurilor peste râul Seim, inclusiv a unor poduri de pontoane, relatează Bild. Trupele ucrainene ar mai avea 5 km pentru a închide cazanul format, potrivit sursei citate. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Armata ucraineană urmărește în timp real încercările ruşilor de a construi poduri de pontoane peste râul Seim din Kursk și loveşte cu drone camioanele și echipamentele imediat ce ajung, relatează analistul militar Julian Ropcke de la Bild. În "cazanul" format în districtul Gluşkovo s-ar afla 2000 până la 3000 de soldaţi ruşi care riscă să fie încercuiţi, potrivit sursei citate. Ucrainenii mai aveau 5 km ca să închidă "cazanul", scrie Bild. 

Mii de soldaţi ruşi ar putea fi captivi în Kursk după distugerea podurilor peste Seim

"Rușii au acum o alegere simplă: fie luptă și apără acest teritoriu, fie se retrag. Aparent, ambele variante sunt fatale pentru ei. Dar sincer spus această bătălie nu este decisivă. Pentru că nu știm câtă putere a mai rămas Ucrainei", a spus Julian Ropcke.

Şi Forbes scrie despre un cazan format la Malia Loknia în Kursk unde parașutiștii ucraineni ar fi înconjurat soldații ruși după ce au ocolit pozițiile ruse dintre acest sat și un altul vecin şi au tăiat drumul dintre ele, lăsând în încercuire operaţională unități ale Diviziei 18 de puști motorizate. 

Cum s-a format cazanul din Kursk

Potrivit canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, trupele înceacă să izoleze şi să ocupe districtul Gluşkovo situat în partea de vest a regiunii Kursk. Trupele ucrainene au ocupat peste 11 kilometri pătraţi de teritoriu la vest de districtul Gluşkovo, unde se deschide un nou front la aproximativ 35 de kilometri distanţă de zona capturată la vest de oraşul Sudja.

Ucrainenii atacă acum districtul Gluşkovo atât dinspre vest cât şi dinspre est, unde conform aceluiaşi canal trupele ucrainene înaintează şi au ocupat două localităţi. La sud se află graniţa ucraineană, iar la nord cea mai mare parte a districtului este separată de restul teritoriului rus de râul Seim.

Ucrainenii au lovit şi avariat duminică, 18 august, un al treilea pod peste râul Seim. Au folosit sisteme americane HIMARS. Era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector. Armata rusă foloseşte acum pontoane pentru deplasarea trupelor şi aprovizionarea lor, dar şi aceste structuri provizorii pot deveni ţinte facile pentru sistemele de rachete ucrainene.

Astfel, cea mai mare parte a districtului Gluşkovo este acum izolată de Rusia şi ar putea cădea sub control ucrainean în câteva zile, în timp ce Ucraina continuă să lovească podurile peste Seim, care încă nu au fost complet distruse. 

Trupele ruse riscă în această situaţie să se vadă încercuite şi eventual capturate, alternativa lor fiind retragerea, dar şi pentru o retragere care să nu fie condiţionată de folosirea pontoanelor peste acel râu fereastra de timp se restrânge pe măsură ce trupele ucrainene continuă înaintarea dinspre est şi închid unicul coridor terestru.

Armata Ucraineană a lansat ofensiva în Kursk pe 6 august când a luat pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde avea în special unităţi formate din tineri recruţi fără experienţă de luptă, din rândul cărora trupele ucrainene au luat uşor prizonieri. 

Comandantul-şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski a declarat pe 20 august că forțele ucrainene au avansat cu 28 până la 35 de kilometri adâncime în regiunea Kursk și că dețin "controlul" asupra a 93 de așezări (o suprafaţă de 1.263 de kilometri pătrați). Este un bilanţ exagerat în opinia unor comentatori militari independenţi.

Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează în Kursk dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde au fost semnalate incursiuni ale trupelor ucrainene se află efectiv sub controlul acestora. De asemenea, cea mai mare parte a câştigurilor teritoriale au fost obţinute la începutul ofensivei, suprafeţele revendicate de Kiev în ultimele zile fiind marginale după ce armata rusă a trimis întăriri şi au loc lupte.

Însă dacă îi va reuşi manevra de ocupare a districtului Gluşkovo, armata ucraineană ar obţine controlul asupra unei suprafeţe coerente de circa 500 de kilometri pătraţi pe care se află aproximativ 50 de localităţi, iar acest district ar deveni al doilea mare bastion al trupelor ucrainene în provincia Kursk, după cel din zona oraşului Sudja.

Potrivit lui Oleksandr Kovalenko, analist militar membru al grupului ucrainean "Rezistenţa Informativă", efectivele armatei ruse în provincia Kursk sunt de cel puţin 15.000 de soldaţi, în opinia sa fiind nevoie de efective cel puţin duble pentru a împiedica trupele ucrainene să avanseze, nemaivorbind de expulzarea acestora ordonată public de preşedintele rus Vladimir Putin.

Nu este însă clar câţi soldaţi ar putea comandamentul ucrainean să desfăşoare pentru susţinerea ofensivei pe teritoriul rus, mai ales că trupele ucrainene continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Kievul pare să fi sperat că Rusia va muta trupe semnificativ pentru a-şi apăra propriul teritoriu, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat în măsura aşteptată. În plus, armata ucraineană, care a mobilizat pentru această acţiune trupe bine instruite, a suferit deja pierderi în oameni şi echipamente pe teritoriul rus în ofensiva despre care Kievul evită să ofere detalii şi explicaţii.

Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei "zone tampon" pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse. Un alt obiectiv, menţionat de unul dintre consilierii săi, dar şi de Putin, este de a forţa Moscova să accepte negocieri de pace în termeni favorabili Kievului.