Analiză CNN: Armele nucleare și lecția pe care Kim Jong-un a învățat-o din războiul din Ucraina

Invaziei Rusiei asupra Ucrainei, un stat care a acceptat în 1994 să renunțe la armele sale nucleare, îi oferă lui Kim Jong-un o nouă justificare pentru a-și continua programul nuclear, scrie CNN.

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Puterea nucleară a unui stat oferă un avantaj considerabil în ceea ce privește relațiile internaționale, iar în cazul lui Kim Jong-un, o garanție a faptului că occidentalii nu vor încerca o eliminare din exterior a regimului său. După ce a preluat puterea de la tatăl său, Kim Jong-un a făcut eforturi și a direcționat resurse considerabile pentru a obține armamentul nuclear care l-ar pune pe picior de egalitate cu restul comunității internaționale.

Pentru a opri o astfel de evoluție, SUA și aliații din întreaga lume au impus considerabile sancțiuni economice și diplomatice Coreei de Nord, regimul de la Phenian depinzând, într-o proporție semnificativă, de China.

Analiștii internaționali atrag atenția asupra faptului că, în acest context geopolitic, dominat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, există condițiile ideale ca Coreea de Nord să își continue eforturile de înarmare nucleară, notează CNN.

Lecția pe care Kim Jong-un a învățat-o din războiul lui Vladimir Putin

După cum explică profesorul Andrei Lankov, specialist în studii coreene al Universității Kookmin din Seul, războiul început de Vladimir Putin în Ucraina i-a arătat lui Kim Jong-un că nu trebuie să își oprească arsenalul nuclear.

Consolidarea programului nuclear a reprezentat o ambiție a dinastiei Kim în ultimele decenii, iar războiul din Ucraina au demonstrat că un astfel de avantaj nu trebuie predat. Niciodată, niciodată să nu vă predați armele nucleare, a subliniat profesorul.

Atunci când făcea parte din URSS, Ucraina a avut pe teritoriul său câteva mii de focoase nucleare. Prezența acestor arme pe teritoriul ucrainean a devenit o problemă în 1991, odată cu destrămarea imperiului sovietic. În acel moment, armamentul nuclear sovietic a fost împărțit între fostele republici, Rusia aflându-se în situația în care unul dintre cei mai mari vecini dispunea de cea mai periculoasă formă de armament. Soluția acestei probleme a fost reprezentată de Memorandumul de la Budapesta.

În 1994, Ucraina și Rusia, alături de SUA și Marea Britanie au semnat acest document, regimul de la Kiev a renunțat la cele 1.900 de focoase nucleare, primind în schimb promisiunea că Federația Rusă i va respecta granițele și că statele occidentale vor interveni în favoarea sa dacă un astfel de atac va avea loc.

Experții internaționali sunt de părere că dacă Ucraina și-ar fi păstrat o parte din arsenalul nuclear integritatea granițelor sale nu ar fi fost pusă în pericol și că această opinie este împărtășită și la Phenian. În plus, o astfel de retorică ar veni în continuarea celei care face trimitere la modul în care Saddam Hussein și Moammar Gaddafi și-au pierdut puterea și, în cele din urmă și viața, deoarece programele lor nucleare nu au mai evoluat.

Coreea de Nord ar putea să își continue în forţă programul nuclear

În contextul în care atenția comunității internaționale este îndreptată către Rusia și sancțiunilor impuse acestui stat în urma războiului, Kim Jong-un s-ar putea simți mai încrezător să își continue testele nucleare. Acest lucru fiind confirmat chiar și de surse din ONU, citate de CNN. Lankov subliniază și faptul că noi pachete de sancțiuni împotriva Coreei de Nord vor fi blocate de China și Rusia. În plus, el are dubii că astfel de măsuri mai pot fi îndreptate asupra unor domenii care nu au fost deja vizate.

China, cea mai mare putere din zonă nu își va manifesta nemulțumirea față de un eventual test nuclear, chiar dacă conducerea de la Beijing nu este de acord cu o astfel de evoluție a situației, subliniază profesorul.