Decizie comună la summit-ul COP26: stop defrişărilor. Brazilia, Rusia sau Canada, printre ţările care au semnat acordul

Mai mult de 100 de lideri mondiali au ajuns, în prima zi a COP26, la un acord privind eliminarea defrişărilor până în 2030, iar marţi Statele Unite vor anunţa noi reglementări privind emisiile de metan din exploatările de petrol şi gaze, notează news.ro.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Liderii unor state ca Brazilia, China, Rusia, Canada şi Indonezia vor semna marţi acordul privind încetarea defrişărilor şi anularea efectelor acestora până în 2030, acesta fiind primul acord major la care s-a ajuns în cadrul conferinţei pe probleme de climă care are loc la Glasgow. Ţările semnatare deţin 85% dintre pădurile lumii. Acordul include fonduri publice şi private de aproximativ 14 miliarde de lire sterline (19,2 miliarde de dolari), potrivit BBC.

Defrişările contribuie la schimbarea climei, deoarece tăierea pădurilor înseamnă pierderea copacilor care absorb mari cantităţi de dioxid de carbon. Experţii au salutat acordul, dar au avertizat că unul asemănător semnat în 2014 a „eşuat în încetinirea defrişărilor”. Prim-ministrul britanic Boris Johnson, care este gazda întâlnirii de la Glasgow, spune despre acord că este unul emblematic pentru protejarea şi refacerea pădurilor planetei. O parte din fonduri va fi destinată ţărilor în curs de dezvoltare pentru a reface terenurile afectate, pentru a combate incendiile de vegetaţie şi sprijini comunităţile indigene.

Guvernele din 28 de ţări îşi vor lua, de asemenea, angajamentul de a elimina despăduririle

Guvernele din 28 de ţări îşi vor lua, de asemenea, angajamentul de a elimina despăduririle din comerţul cu alimente şi alte produse agricole, precum uleiul de palmier, soia şi cacao. Aceste industrii duc la pierderea pădurilor, ele fiind tăiate pentru a face loc păşunilor şi culturilor. Mai mult de 30 de companii internaţionale vor promite încheierea investiţiilor în activităţi care au legătură cu defrişările de păduri, iar un fond de 1,1 miliarde de lire sterline va fi înfiinţat pentru protecţia pădurii tropicale din Bazinul Congo, a doua cea mai mare pădure tropicală din lume.

În prezent, o zonă forestieră de mărimea a 27 de terenuri de fotbal este pierdută în fiecare minut în lume. Administraţia Biden va anunţa marţi, la Glasgow, planuri de a introduce reglementări ferme împotriva emisiilor de metan din forarea de petrol şi gaze, parte din programul Casei Albe de combatere a schimbărilor climatice ce va fi prezentat la conferinţa ONU, potrivit NBC.

Noile măsuri, propuse de Environmental Protection Agency, au ca obiectiv eliminarea emisiilor de metan pentru noile infrastructuri de petrol şi gaze, dar şi cele existente, astfel reducând o sursă importantă de poluare. Metanul este un gaz cu efect de seră care este eliminat în atmosferă, între altele, când cărbunele, petrolul şi gazul natural este exploatat şi transportat. Emisiile de metan sunt răspunzătoare pentru aproximativ 30% din încălzirea globală de la începutul erei industriale, potrivit U.N. Environment Programme.

Este estimat că 75% din emisiile de metan ale ţării vor fi reglementate de noul plan EPA, potrivit oficialilor administraţiei. Pe lângă aceste măsuri, oficialii au spus că mai mult de 80 de ţări se vor alătura SUA şi Uniunii Europene într-un acord prin care este promisă o reducere colectivă a emisiilor de metan cu 30% până la finalul deceniului.

COP26 a debutat pe 31 octombrie, la Glasgow, şi se va încheia pe 12 noiembrie. Luni, prim-ministrul indian Narendra Modi a spus că ţara sa îşi ia angajamentul să ajungă la emisii zero de gaze cu efect de seră până în 2070, cu două decenii mai târziu decât obiectivul COP26. Regina Elizabeth II a Marii Britanii le-a cerut în prima zi liderilor mondiali să acţioneze „pentru copiii şi copiii copiilor noştri”.