Economia fragilă a Turciei se clatină după protestele din Istanbul. Pieţele financiare au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume
Turcia dă în clocot după arestarea principalului oponent al preşedintelui Erdogan. Chiar dacă autorităţile au interzis protestele, mii de oameni s-au adunat pentru a doua seară consecutivă în faţa primăriei din Istanbul. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a opri mai mulţi studenţi care încercau să mărşăluiască pe bulevardele capitalei. Până acum, 37 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine, după ce au instigat la revoltă pe reţelele sociale.
De Redactia Observator la 21.03.2025, 08:44
Economia deja fragilă a Turciei se pregăteşte pentru o nouă perioadă de turbulenţe şi retrageri masive ale investitorilor, pe măsură ce protestele au izbucnit în întreaga ţară ca reacţie la o serie de arestări controversate efectuate de guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite CNBC.
Manifestaţiile au fost declanşate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul adversar politic al lui Erdogan, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie nominalizat drept candidat al partidului său la alegerile prezidenţiale.
Pieţele financiare turceşti au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume după anunţul reţinerii lui Imamoglu, iar lira turcească a atins un minim istoric în raport cu dolarul. Ca reacţie, banca centrală a Turciei ar fi intervenit agresiv pe piaţă, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională, conform estimărilor bancherilor citate de Reuters. Lira a pierdut 15% faţă de dolar în ultimul an şi 83% în ultimii cinci ani.
Ekrem Imamoglu, care a câştigat alegerile pentru Primăria Istanbulului în aprilie 2024, a fost arestat sub acuzaţii de terorism şi crimă organizată, acuzaţii pe care atât el, cât şi susţinătorii săi, le resping vehement. În paralel, procurorii au emis mandate de arestare pentru alte 100 de persoane, printre care jurnalişti, oameni de afaceri şi membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziţie din Turcia. Liderii CHP au descris arestarea drept „o lovitură de stat”.
Într-un efort de a limita protestele, guvernatorul Istanbulului a impus interdicţii asupra manifestaţiilor publice, închizând metroul şi drumurile din oraş. Accesul la internet şi reţelele sociale a fost restricţionat drastic. Cu toate acestea, demonstranţii au ieşit în stradă şi s-au adunat în faţa baricadelor şi a campusurilor universitare pentru a-şi exprima nemulţumirea.
Guvernul neagă acuzaţiile politice
Ministerul de Interne al Turciei susţine că justiţia este independentă şi că arestările nu au caracter politic. Joi, într-o postare pe platforma X, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a anunţat că autorităţile au reţinut 37 de persoane pentru postări ”provocatoare” pe reţelele sociale, acuzate de ”incitare la comiterea de infracţiuni”.
Ekrem Imamoglu, un politician extrem de popular, a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile locale din primăvara anului 2024 şi era considerat cel mai puternic adversar al lui Erdogan în cursa prezidenţială. CHP urma să organizeze alegeri primare pe 23 martie, iar Imamoglu era favoritul clar pentru a deveni candidatul partidului la alegerile prezidenţiale.
Criticii consideră că arestarea sa este cea mai gravă încălcare a democraţiei din partea guvernului Erdogan.
”Turcia era deja pe un trend descendent, dar acum asistăm la o prăbuşire politică. . Ziua de astăzi marchează un moment istoric, un nou pas al Turciei către îndepărtarea de valorile democratice,” a declarat Arda Tunca, economist independent şi consultant din Istanbul, pentru CNBC.”
Impactul asupra pieţelor şi investiţiilor
Incertitudinea politică şi preocupările legate de stabilitatea economică ar putea duce la o scădere şi mai mare a investiţiilor străine, într-un moment în care încrederea investitorilor în Turcia este deja extrem de fragilă.
”Îngrijorările legate de statul de drept vor persista şi este foarte posibil ca acest lucru să afecteze investiţiile străine directe pe termen lung, care oricum erau la un nivel scăzut. Administraţia AKP va trebui să prezinte un caz solid împotriva lui Imamoglu, altfel situaţia se va deteriora şi mai mult,” a scris Timothy Ash, strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă adresată investitorilor miercuri.
Inflaţia din Turcia a atins 39,05% în februarie, iar CHP îşi propunea să folosească această problemă drept temă principală în campania împotriva lui Erdogan. Continuarea deprecierii lirei ar putea declanşa o nouă spirală inflaţionistă, forţând banca centrală să crească şi mai mult dobânzile, care se află deja la un nivel record de 42,5%.
”Această evoluţie va zdruncina încrederea investitorilor şi a pieţelor. Lira va continua să slăbească, ceea ce va alimenta inflaţia,” a declarat George Dyson, analist senior la Control Risks. Cu toate acestea, Dyson şi alţi experţi nu cred că banca centrală va abandona politica economică actuală. În schimb, noi majorări ale dobânzii ar putea fi adoptate dacă lira continuă să se deprecieze.
Turcia "se simte în siguranţă din punct de vedere geopolitic"
Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, însă Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi obţinut o victorie clară împotriva lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziţia într-un eventual vot anticipat.
”Erdogan a văzut sondajele şi şi-a dat seama că, chiar şi cu avantajele unui preşedinte în funcţie şi controlul total asupra instituţiilor şi mass-media, tot pierdea categoric în faţa lui Imamoglu,” a scris Soner Cagaptay, istoric turc şi cercetător senior la Washington Institute, într-o postare pe X. ”De aceea, Erdogan a ales opţiunea nucleară împotriva lui Imamoglu”, a spus Cagaptay.
Pe plan internaţional, însă, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni. Analiştii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din mai multe ţări să ignore normele democratice, fără teama unor sancţiuni.
”O posibilă explicaţie pentru acest moment ales de Erdogan este că Turcia se simte în siguranţă din punct de vedere geopolitic. SUA dă semnale că nu va interveni, iar Uniunea Europeană are nevoie de Turcia în dosarele Ucraina şi Siria. Aşadar, guvernul turc profită de această conjunctură, estimând că va primi puţine reacţii critice din exterior,” a explicat Dyson.
