Kremlinul l-a demis pe şeful Roscosmos, după un mandat marcat de eșecul primei misiuni pe Lună în 47 de ani

Kremlinul l-a demis joi pe şeful agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, după un mandat de mai puţin de trei ani marcat de eşecul spectaculos al primei misiuni a Rusiei pe Lună în 47 de ani, relatează Reuters.

• Domeniile în care patronii anunţă concedieri în acest an, "mai ales din segmentul de începător"

Kremlinul a anunţat într-un comunicat că Iuri Borisov, care conducea Roscosmos din iulie 2022, a fost înlocuit de Dmitri Bakanov, ministru-adjunct al transporturilor, care a condus o companie de sateliţi înainte de a intra în guvern.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că Kremlinul nu are reproşuri de făcut lui Borisov, iar îndepărtarea sa este o "rotaţie" a cadrelor de conducere. "Această corporaţie trebuie să se dezvolte dinamic, de aceea există o rotaţie", a spus Peskov, potrivit News.ro.

Încă de când cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a ieşit în spaţiu, în 1961, Rusia s-a mândrit cu statutul de lider în explorarea cosmosului. Dar ambiţiile sale au suferit o lovitură puternică în august 2023, când misiunea Luna-25, fără echipaj, s-a izbit de suprafaţa Lunii în timp ce încerca să aselenizeze.

În ciuda acestui eşec, Borisov a stabilit planuri ambiţioase pentru anii următori, Rusia pregătindu-se să lanseze propria sa staţie spaţială orbitală. Noul proiect va înlocui îmbătrânita Staţie Spaţială Internaţională (ISS), unde Rusia a colaborat strâns cu Statele Unite chiar şi după ce relaţiile au intrat în criză din cauza războiului din Ucraina.

Anul trecut, Borisov a aprobat un calendar conform căruia primele două module ale noii staţii ruseşti vor fi lansate în 2027. Rusia a declarat că intenţionează să menţină o prezenţă continuă cu echipaj în spaţiu şi să desfăşoare proiecte ştiinţifice, economice şi legate de securitate care nu au fost posibile în segmentul rusesc al ISS.

Rusia și SUA se acuză reciproc de o cursă a înarmărilor în spațiu

Puterile mondiale concurează nu numai pentru a explora spaţiul, ci şi pentru a putea desfăşura arme în el. Odată cu iminenta expirare, în 2026, a ultimului acord major dintre Rusia şi SUA care limitează numărul de arme nucleare, fiecare parte o acuză pe cealaltă că intenţionează să declanşeze o cursă a înarmărilor în spaţiu.

Borisov a fost anterior ministru adjunct al apărării în timpul lui Serghei Şoigu, care a fost înlocuit anul trecut de Vladimir Putin şi trecut la un nou rol, de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Înlocuitorul lui Borisov, Dmitri Bakanov, este fostul şef al unei companii numite Goneţ, care operează un sistem rusesc de comunicaţii prin satelit similar cu Starlink din SUA, dar de dimensiuni mult mai mici şi utilizat în principal în scopuri guvernamentale. Compania a fost partenerul rus în cadrul OneWeb, un proiect global de comunicaţii prin satelit. Rusia planificase să participe activ la One Web, dar s-a retras în 2018, după ce agenţia de informaţii FSB a declarat că este o ameninţare la adresa securităţii naţionale.