Londra şi Parisul propun un armistiţiu parţial în Ucraina. Analiza AFP după summit

Aliaţii europeni ai Kievului au strâns rândurile duminică la Londra şi şi-au arătat angajamentul de a sprijini Kievul şi de a se reînarma împotriva Rusiei, Parisul şi Londra propunând de asemenea un armistiţiu parţial de o lună în Ucraina, relatează AFP, citată de news.ro.

• Care sunt cele mai puternice armate din NATO. UE ar putea face o coaliţie cu Marea Britanie şi Turcia, după ameninţările SUA

Este vorba despre un armistiţiu „în aer, pe mare” şi privind loviturile asupra "infrastructurii energetice", a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron pentru ziarul Le Figaro. Macron nu s-a exprimat public la Londra. Avantajul unui astfel de armistiţiu, care exclude operaţiunile terestre, este că "ştim cum să îl măsurăm", chiar dacă frontul este imens, "echivalentul liniei Paris-Budapesta", a adăugat el.

Duminică, premierul britanic Keir Starmer l-a reunit la Londra pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi aproximativ cincisprezece lideri europeni aliaţi ai Kievului, inclusiv Ilie Bolojan, precum şi Turcia, secretarul general al NATO Mark Rutte şi premierul canadian Justin Trudeau. Starmer a anunţat că "un număr de ţări" au declarat că doresc să se alăture „unei coaliţii a celor care doresc” să apere un viitor acord de pace.

Garanţii de securitate

Reuniunea a fost concepută ca o ocazie pentru aliaţii Kievului de a strânge rândurile şi de a-l sprijini pe Zelenski, la 48 de ore după confruntarea sa aprinsă cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă. Trump l-a criticat pe Zelenski pentru că „s-a pus într-o poziţie foarte proastă” şi i-a ordonat să facă pace cu Rusia, în caz contrar Statele Unite "îl vor lăsa baltă".  Acordul privind exploatarea mineralelor ucrainene de către Statele Unite, care urma să fie semnat cu această ocazie, nu a fost semnat în cele din urmă.

Întrebat duminică la Londra cu privire la modul în care a fost intimidat în Biroul Oval, Zelenski a deplâns "formatul" mediatic dat de Casa Albă întâlnirii sale cu liderii americani. "Conversaţiile sincere între parteneri sunt importante şi constructive, şi trebuie să aibă loc", a subliniat el. Dar "nu este bine" ca acestea să fie deschise tuturor, pentru că altfel pot fi "exploatate de neprieteni".

Zelenski, care a fost primit duminică şi de regele Charles al III-lea, şi-a reiterat disponibilitatea de a semna acordul privind mineralele "dacă toate părţile sunt pregătite". În special, Kievul cere garanţii de securitate în cazul unei încetări a focului. Aliaţii săi reuniţi la Londra au subliniat, de asemenea, necesitatea unor "garanţii globale de securitate" pentru Ucraina, după cum a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"Europa trebuie să facă cea mai mare parte a muncii, dar pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie să fie puternic susţinut de Statele Unite", a adăugat Starmer. Von der Leyen a declarat că doreşte să prezinte "un plan cuprinzător privind modul de reînarmare a Europei" în cadrul unui summit special al UE care va avea loc joi la Bruxelles. "Avem nevoie urgentă să reînarmăm Europa", a insistat ea. "Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru apărare", a declarat Mark Rutte, salutând acest lucru ca fiind "o veste foarte bună".

Nicio intenţie de capitulare

Stând alături de preşedintele ucrainean la reuniune, Starmer l-a asigurat de sprijinul, "atâta timp cât va fi necesar", al tuturor liderilor aflaţi "în jurul acestei mese". Printre cei prezenţi s-au numărat preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi şefii de guvern din Italia (Giorgia Meloni) şi Polonia (Donald Tusk). Ucraina este "o victimă a agresiunii ruse, iar acest adevăr rămâne de neclintit pentru toată lumea", a insistat Scholz, a cărui ţară a fost al doilea cel mai mare furnizor de ajutor pentru Kiev de la invazia rusă, după Statele Unite, cu un total de 44 de miliarde de euro.

În faţa preşedintelui rus Vladimir Putin, este vorba de a transmite mesajul "că Occidentul nu intenţionează să capituleze în faţa şantajului şi agresiunii sale", a declarat Tusk. Este "foarte important să evităm" "divizarea" Occidentului, a fost de acord şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, considerată o apropiată a lui Donald Trump. "Liderii europeni au decis astăzi la Londra să continue războiul în loc să opteze pentru pace", a criticat duminică seara pe X premierul ungar pro-rus Viktor Orban, care nu a fost invitat la reuniunea de la Londra.

Presiuni din partea Washingtonului

Duminică, Washingtonul a intensificat din nou presiunile asupra lui Zelenski, ridicând perspectiva ca acesta să fie nevoit să plece. "Avem nevoie de un lider care să se înţeleagă cu noi, să se înţeleagă cu ruşii la un moment dat şi să pună capăt acestui război", a declarat Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate naţională.

Washingtonul şi Moscova, care salută schimbarea radicală a politicii americane, au început luna trecută negocieri - fără să invite Ucraina sau europenii - pentru a pune capăt războiului, pentru care preşedintele american refuză să considere Moscova responsabilă.

Starmer a anunţat, de asemenea, un nou acord care va permite Kievului să cumpere 5 000 de rachete de apărare aeriană pentru 1,6 miliarde de lire sterline (1,94 miliarde de euro). Sâmbătă, Regatul Unit a semnat un acord de împrumut în valoare de 2,26 miliarde de lire sterline (aproape 2,74 miliarde de euro) pentru a sprijini capacităţile militare ale Ucrainei.