Mărturia unui medic italian din prima linie: "Nu suntem eroi și ne este frică"

Cecilia Bartalena, un medic din Italia care tratează pacienți infectați cu noul coronavirus, a mărturisit cum este sfâșiat între jurământul de a trata bolnavii și frica de a infecta persoanele dragi.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Cecilia Bartalena, un medic din Italia care tratează pacienți infectați cu noul coronavirus, a mărturisit cum este sfâșiat între jurământul de a trata bolnavii și frica de a infecta persoanele dragi.

În vârstă de 25 de ani, femeia este în prima linie la Spitalul Cisanello din Pisa, localitatea faimoasă pentru turnul înclinat din secolul 14.

Cecilia nu se simte ca un erou, deși apreciază faptul că italienii au pus medicii pe un piedestal și nu se sfiește să recunoască faptul că îi este teamă.

De fiecare dată când intră în pavilionul special pentru tratarea pacienților cu coronavirus se întreabă "De ce fac asta?".

Răspunsul simplu este "cu siguranță nu pentru bani", a mărturisit ea într-o filmare făcută pentru agenția Reuters de către soțul ei.

"O fac pentru pacienți, ei nu au alternativă. O fac doar pentru ei și pentru colegii mei... Nu suntem eroi și ne este frică", a spus ea.

"Dacă dau peste un vecin pe scara blocului o iau la fugă"

Aproape 16.000 de persoane au murit în Italia de la izbucnirea epidemiei, o treime din numărul global de victime.

Cecilia Bartalena spune că se întoarce acasă cu frică la soțul ei și la fiica de patru ani, Petra.

"Dacă Petra mă îmbrățișează sunt terorizată că după 15 zile ar putea să-i fie rau sau dacă îl aud pe Lorenzo tușind mă gândesc că este vina mea. Așa că încerc să gândesc logic situația și să mă gândesc că o fac pentru un bine mai mare", a mărturisit ea.

"Mă simt murdară și nu sunt confortabilă că interacționez cu oameni. Dacă mă întâlnesc cu cineva pe stradă îmi e frică. Dacă dau peste un vecin pe scara blocului o iau la fugă. Când ajung acasă de la spital fac un duș dar nu mă simt curată, nu pare niciodată destul", a mai spus Cecilia.

Bartalena a mai spus că este nostalgică după vremurile când a fi medic însemna să ai o relație interpersonală cu pacienții și familiiile, având timp să discute cu ei în luare deciziilor dificile și, la nevoie, de a-i pregăti pentru ce e mai rău.

"Aceste lucruri nu mai există", a mărturisit ea. "Acum dăm un telefon rudelor, ei îmi aud vocea spunându-le că (n.r. pacienții) sunt bolnavi și nu se mai poate face nimic și ei pur și simplu nu cred", a mărturisit Cecilia Bartalena.