Planul pentru salvarea economiei UE, prin datorii comune şi investiţii masive, respins imediat de Germania

Uniunea Europeană are nevoie de investiţii suplimentare de până la 800 de miliarde de euro pe an pentru a-şi îndeplini obiectivele cheie în materie de competitivitate şi climă, potrivit unui raport coordonat de economistul şi politicianul italian Mario Draghi. Totodată UE se confruntă cu o "provocare existențială" dacă nu va crește considerabil investițiile  și nu își reformează politica industrială, fiind nevoie de împrumuturi comune. "Costurile mari ale energiei în Europa reprezintă un obstacol în calea creșterii economice", se mai arată în raport. Germania a respins deja planurile lui Draghi pentru împrumuturi la comun în UE.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de adoptare mai rapidă a deciziilor şi de investiţii masive, dacă vrea să menţină ritmul, din punct de vedere economic, cu rivalele sale - Statele Unite şi China, a declarat, luni, fostul premier italian Mario Draghi, cu ocazia publicării raportului mult aşteptat privind competitivitatea blocului comunitar, transmite Reuters, citată de Agerpres. Raportul lui Mario Draghi poate fi consultat AICI. Un sumar al raportului este disponibil AICI.

Liderilor europeni li s-a spus că vor fi "forțați să aleagă" între obiectivele climatice, economice și de politică externă dacă UE nu devine mai productivă.  Fără investiții suplimentare, UE nu va putea să-și finanțeze modelul social și va trebui să "reducă unele, dacă nu toate, ambițiile sale", avertizează raportul. Documentul a evidențiat productivitatea ca o problemă specială pentru UE. Draghi a mai spus că Europa nu inovează suficient de repede și că "a ratat în mare măsură revoluția digitală condusă de internet".

Raportul mai arată că UE se confruntă cu o amenințare severă din partea companiilor chineze sponsorizate de stat, în timp ce încearcă să se impună în industriile emergente precum vehiculele electrice și tehnologia ecologică. Acesta stabilește 170 de propuneri privind reducerea reglementărilor, îmbunătățirea procesului decizional și creșterea cooperării între guvernele naționale.

Raportul despre starea economiei UE, cerut de Ursula von der Leyen lui Mario Draghi

În luna septembrie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, care în trecut a ocupat şi postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri prin care să poată fi revitalizată economia UE, în contextul concurenţei venite din partea Chinei şi SUA.

În deschiderea raportului, care are aproximativ 400 de pagini, Draghi a explicat că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro (829 - 884 miliarde de dolari) pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei după Al Doilea Război Mondial.

Deja statele membre UE au răspuns noilor realităţi, dar eficienţa lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport. Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre UE afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.

"Va fi necesar ca activitatea UE să se concentreze din nou asupra celor mai presante probleme, asigurând coordonarea politică eficientă pentru realizarea obiectivelor comune, şi folosind actualele proceduri de guvernanţă într-un nou mod, care să permită statelor membre UE care vor să se mişte mai rapid să poată face asta", consideră Draghi. Ritmul de creştere a economiei UE a fost persistent mai lent decât al SUA în ultimele două decenii, iar China vine rapid din urmă. Decalajul este cauzat în principal de productivitatea mai scăzută.

Modelul economic al Germaniei, incertitudini

Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute asupra modelului economic al Germaniei, odată motorul de creştere al UE, după ce Volkswagen a anunţat că analizează închiderea primei sale fabrici aici. Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă, vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.

Draghi susţine că UE se confruntă cu efectele preţurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, şi depinde de pieţele externe. Blocul comunitar trebuie să stimuleze inovarea şi să reducă preţurile la energie, în timp ce continuă decarbonizarea, şi trebuie să-şi reducă dependenţa de alte state, în special China pentru mineralele esenţiale, şi să-şi majoreze investiţiile în apărare, se arată în raport.

Germania a respins planurile lui Draghi pentru împrumuturi la comun în UE 

La mai puţin de 3 ore de la publicarea raportului, ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, a spus un "nein" ferm propunerilor lui Mario Draghi pentru împrumuturi la comun ale statelor membre. Lindner a declarat pentru POLITICO că planul "creează probleme democratice și fiscale". "Germania nu va fi de acord cu acest lucru", a spus Lindner.

"Problema noastră nu este lipsa subvențiilor, ci birocrația care pune în lanţuri și economia planificată", a spus Lindner. "Mai multe datorii guvernamentale înseamnă dobânzi, dar nu creează neapărat mai multă creștere economică". 

Lindner a mai declarat luni că competitivitatea economică a Germaniei trebuie să devină o prioritate politică, întrucât cetăţenii îşi fac griji cu privire la viitorul lor economic şi se uită spre alternativele politice. "Germania are nevoie de o politică orientată spre creştere", a spus Christian Lindner la un eveniment organizat la Berlin, subliniind faptul că Germania a căzut în clasamentul competitivităţii internaţionale, de pe locul şase în urmă cu un deceniu, până pe locul 22 în anul 2023.

În luna iulie, cabinetul de la Berlin a adoptat un pachet de măsuri destinat relansării economiei şi impulsionării ritmului de creştere cu mai mult de o jumătate de punct procentual în 2025. Acest pachet este doar "primul pas", a spus Lindner, care a avertizat însă că taxele pe companii şi preţurile la energie vor fi în continuare prea mari, după ce pachetul va fi adoptat şi de parlament, şi că va exista în continuare mult prea multă birocraţie.

"Nimeni nu are voie să stea cu mâinile încrucişate la nesfârşit", a spus Lindner. Pachetul are nevoie şi de aprobarea celor două camere ale Parlamentului german, lucru care este aşteptat să se întâmple la finele acestui an, graţie sprijinului partidelor de opoziţie. "Iniţiativa de creştere trebuie adoptată rapid şi fără modificări. Am irosit deja mult prea mult timp", a mai spus Lindner.

Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre