Promisiunea făcută de Kamala Harris în România, acum doi ani: America va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO

Americanii ar putea avea de ales între Trump, personaj controversat, şi Kamala Harris. O femeie de culoare, procuror de meserie, şi fiica unor emigranţi. Deocamdată, Harris este în urma lui Trump în sondaje, dar creşte la intenţii de vot. Cu ea preşedintă, am fi siguri că Statele Unite nu ne vor abandona în faţa Rusiei, spun analiştii politici.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Kamala Harris a scris istorie în anul 2021, când a devenit prima vicepreşedintă din Statele Unite. Fiica unui jamaican şi a unei indience, este om al legii, militantă împotriva pedepsei cu moartea şi în favoarea drepturilor minorităţilor defavorizate. Tatăl ei a fost profesor de economie, iar mama cercetătoare în domeniul cancerului de sân. Vicepreşedinta Statelor Unite a venit şi în România acum doi ani, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Ne-a promis că America va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.

"Recent, am trimis o mie de militari ai unui batalion Striker, care formează o forţă totală de 2.000 de soldaţi americani, care sunt pregătiţi să apere angajamentul nostru în cadrul NATO şi pe flancul estic", declarat atunci Kamala Harris, vicepreşedinte SUA.

Kamala Harris a fost luată mereu în calcul ca posibilă candidată la Casa Albă

Donald Trump o devansa pe Kamala Harris cu patru procente la intențiile de vot. După dezbaterea dezastruoasă a lui Biden cu Trump, sondajele arătau că vicepreşedinta a redus distanţa: diferenţa dintre Kamala Harris şi Donald Trump era de un punct şi jumătate 1,5 puncte, faţă de aproape două puncte între Trump şi Biden.

Donald Trump a început imediat atacurile.

"L-am scos din competiţie. Asta înseamnă că o vom avea pe Kamala. Cred că este mai bine cu ea. E atât de rea! E atât de jalnică!", a declarat Trump.

"Donald Trump nu este un adversar uşor, pentru că nu are limite, îşi urmăreşte interesul cu un extraordinar de mare devotament şi cu siguranţă vom asista la atacuri de o duritate fără precedent. Probabil Harris va rezista", a fost de părere Cristian Pîrvulescu, politolog.

La 59 de ani Kamala Harris are o carieră scurtă, dar plină în politică

Fostă procuroare, a devenit mai întâi senatoare de California în 2018. După trei ani a ajuns mâna dreaptă a preşedintelui Statelor Unite. Funcţia a venit la pachet cu postul de lider al Senatului american. Din această poziţie, Harris a înclinat balanţa când votul pentru politicile propuse de Biden erau la egalitate perfectă. Kamala s-a remarcat, însă, şi în afara politicii.

Democrata nu a ratat nicio ocazie să danseze, chiar şi la evenimente organizate la Casa Albă, şi a atras un atac dezlănuţuit din partea lui Trump.

"Eu îi spun Kamala cea râzătoare. Aţi văzut-o vreodată râzând? E nebună! Puteţi înţelege multe după râsul unei persoane. E nebună, e dusă!", a declarat Donald Trump, candidat la preşedinţia SUA.

Comentatorii politici spun că Donald Trump are motive să se teamă de Kamala Harris

În plus, fosta candidată la preşedinţia Americii, Nikki Haley, a lansat şi o profeţie. 

"Cei mai mulţi americani nu vor o revanşă între Biden şi Trump. Primul partid care îşi retrage candidatul în vârstă de 80 de ani va câştiga alegerile", a declarat fostă candidată la preşedinţia SUA.

Victoria Kamalei Harris în faţa lui Donald Trump ar fi o garanţie a faptului că politica lui Joe Biden va continua. Trump nu este dispus să apere aliaţii NATO cu trupe americane decât dacă fiecare ţară dă 2% din PIB pentru apărare. 

"America lui Trump înseamnă retragerea trupelor din Europa sub asigurarea protecţiei nucleare. Ori o asemenea retragere ar crea mari probleme Europei în confruntarea cu Rusia. Dacă americanii se retrag din Europa, statele baltice şi România şi Polonia sunt în prima linie", a explicat Cristian Pîrvulescu, politolog.

Kamala Harris s-a întâlnit de mai multe ori cu preşedintele Ucrainei şi i-a promis sprijinul necondiţionat al Statelor Unite. În schimb, a fost mai critică faţă de Israel decât Joe Biden şi a cerut armistiţiu cel puţin şase săptămâni, timp în care refugiaţii să primească ajutor.