Răspunsul Rusiei după ce Suedia și Finlanda vor intra în NATO: Nu ar trebui să-şi facă iluzii. Este o gravă eroare

Candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, ca reacţie la ofensiva rusă în Ucraina, constituie o "gravă eroare", ce va avea consecinţe, iar aderarea lor la Alianţă nu le va consolida securitatea, a declarat luni ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Agerpres. Război Rusia - Ucraina, ziua 82 LIVE TEXT

• Vremea 6 - 19 mai 2024. Val de ploi, grindină și vijelii; de miercuri, se răcește în toată ţara. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

"Este o gravă eroare suplimentară ale cărei consecinţe vor fi considerabile", a apreciat Riabkov, citat de Interfax.

Răspunsul Rusiei după schimbarea configuraţiei generale a NATO, "va depinde de consecinţele practice ale aderării" celor două ţări la Alianţa Nord-Atlantică, a afirmat ministrul rus adjunct de externe, remarcând că Suedia şi Finlanda "nu ar trebui să-şi facă iluzii că Rusia se va resemna pur şi simplu" cu această nouă situaţie.

"Pentru noi este clar că securitatea Suediei şi Finlandei nu va ieşi întărită din această decizie", a spus Riabkov, afirmând că "nivelul tensiunii militare va creşte, iar situaţia în acest domeniu va fi mai puţin previzibilă".

Rusia a realizat fix opusul la ce își dorea: A mărit NATO

Partidul Social-Democrat, aflat la putere în Suedia, a dat undă verde duminică candidaturii ţării la NATO, la scurt timp după ce executivul Finlandei şi-a anunţat dorinţa de a adera la Alianţă, pe care Moscova o consideră drept o "ameninţare existenţială", notează AFP.

Se aşteaptă ca guvernul suedez să anunţe oficial luni, după o dezbatere în parlament, decizia sa de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Pentru Helsinki şi Stockholm, două ţări care nu au aderat la NATO nici măcar în momentul de vârf al Războiului rece, această întorsătură este rezultatul ofensivei ruse împotriva Ucrainei, Moscova fiind percepută drept o ameninţare de către vecinii săi.

Finlanda, care timp de opt decenii s-a poziţionat ca ţară neutră, are circa 1.300 km de frontieră comună cu Rusia. Moscova a invocat, între alte motive, pentru a-şi justifica atacul împoriva Ucrainei apropierea acesteia de NATO şi sprijinul politic, diplomatic şi militar al Alianţei pentru Kiev. Puterea rusă voia astfel să-i îndepărteze pe occidentali de graniţele ruse.

Ţările Alianţei Nord-Atlantice furnizează sprijin, inclusiv cu arme, forţelor ucrainene, care luptă împotriva armatei ruse de aproape trei luni.