Rusia spune că nu mai vrea negocieri de pace cu Ucraina după ce ucrainenii au invadat Kursk

Război în Ucraina. În timp ce Volodimir Zelenski susţin că ofensiva din Kursk are rolul de a ajuta  Ucraina să obţină o pace justă, Kremlinul susţine că nu are ce să discute cu Kievul, exclude negocieri de pace, dar menţine oferta făcută de Vladimir Putin în luna iunie: renunțarea la aderarea la NATO și retragerea trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova.

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat luni că Rusia nu este dispusă la ora actuală să poarte negocieri de pace cu Ucraina, ca urmare a atacului lansat de armata ucraineană asupra provinciei ruse Kursk, dar nu retrage propunerile de pace formulate anterior, relatează agenţiile Reuters şi AFP, citate de Agerpres.  

 Moscova exclude negocierile de pace cu Kievul

"În stadiul actual, ţinând cont de această aventură (în Kursk), nu vom discuta", a declarat pentru canalul de Telegram Shot consilierul prezidenţial rus de politică externă Iuri Uşakov.

Întrebat dacă propunerile de pace avansate de Putin în iunie au fost retrase, el a răspuns negativ. "Nu, ele nu au fost retrase. Dar, în situaţia actuală, ar fi evident nepotrivit să intrăm în orice proces de negociere", a indicat consilierul liderului de la Kremlin.

Iuri Uşakov a fost de asemenea întrebat cât timp Moscova îşi va menţine această poziţie de refuz a oricăror negocieri de pace cu Kievul. "Nu ştiu. Aceasta va depinde de situaţie, inclusiv de cea de pe câmpul de luptă", a răspuns el.

Ce vrea Ucraina prin ofensiva din Kursk

Ucraina susţine că în urma ofensivei lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk, care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată acolo, a ocupat peste 80 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu. Potrivit lui Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unul din obiectivele ofensivei în provincia Kursk este de a forţa Moscova să accepte negocieri "echitabile".

Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.

Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea celui desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia şi care a abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la cea pe care o preconizează.

Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Unii comentatori salută ofensiva ucraineană din Kursk şi văd în ea posibilitatea de a schimba decisiv cursul războiului, în schimb alţii o consideră ca fiind o acţiune riscantă în care Kievul poate pierde resurse preţioase de oameni şi echipamente, în timp ce armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Moscova s-a arătat deocamdată