Surse israeliene: Au fost lovite ţinte din Iran "la mustaţă" de o instalaţie nucleară. Mesajul e că "Vă putem lovi oricând, dar nu vrem război"

Atacul de vineri împotriva Iranului ar trebui interpretat ca un avertisment adresat Teheranului cu privire la capacităţile ofensive ale Israelului şi ca un semn că Israelul nu caută un război regional, potrivit unor surse anonime citate de ziarul Jerusalem Post.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

"Mesajul (atacului) a fost fără echivoc: De data aceasta am decis să nu vă atacăm instalaţiile nucleare, dar ar fi putut fi şi mai rău", au declarat sursele citate ziarului israelian.

Confuzia domneşte asupra atacului pe care Israelul l-ar fi efectuat vineri în zori împotriva Iranului, ca presupuse represalii pentru atacul efectuat de Iran sâmbăta trecută asupra teritoriului israelian, potrivit unor înalţi oficiali ai SUA citaţi de mass-media americane.

Potrivit presei americane, Israelul a lansat vineri dimineaţă mai multe rachete împotriva Iranului în provincia Isfahan. Dar Iranul a negat atacul: mai întâi a spus că apărarea antiaeriană a doborât mai multe drone, iar ulterior s-a limitat la a spune că sunt "mai multe obiecte zburătoare".

Agenţia de presă spaniolă aminteşte că, până acum, nici guvernul israelian, nici Pentagonul nu au recunoscut oficial operaţiunea. Ziarul israelian a dat vineri asigurări că aceste surse au confirmat că atacul a lovit obiective ale forţelor aeriene din Isfahan, "la mustaţă" de instalaţia nucleară a Republicii Islamice din această regiune.

În acest sens, Jerusalem Post scrie că atacul a fost efectuat cu rachete cu rază lungă de acţiune lansate dintr-un avion pentru a nu fi detectate de radarele iraniene. De asemenea, potrivit ziarului, faptul că instalaţiile nucleare nu au fost lovite direct este un alt mesaj către Teheran care indică faptul că Israelul nu urmăreşte o escaladare a tensiunii.

Tensiunile dintre Israel şi Iran au provocat alarmă în rândul comunităţii internaţionale, care şi-a dublat apelurile la reţinere şi presiunile diplomatice pentru a preveni ca tensiunea să ducă la un conflict armat regional.