Turcia: Suedia să extrădeze suspecții dacă vrea în NATO. ”Teroriștii” ceruți de Erdogan sunt de fapt profesori, jurnaliști, antreprenori

Suedia trebuie să extrădeze ''terorişti'' dacă vrea să adere la NATO, a susţinut joi ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, după anunţul, considerat dezamăgitor de către Ankara, cu privire la o primă extrădare către Turcia a unui cetăţean turc condamnat pentru fapte de drept comun, relatează France Presse.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

După ce Stockholmul a anunţat o primă extrădare către Turcia a unui turc, Okan Kale, condamnat pentru escrocherie, Ankara s-a declarat dezamăgită. ''Dacă ei cred că pot să facă Turcia să creadă că şi-au ţinut promisiunile extrădând infractori de drept comun, atunci se înşală'', a declarat Bekir Bozdag într-un interviu publicat joi de cotidianul turc Milliyet.

Cine sunt de fapt ”teroriștii” ceruți de Erdogan

BBC a stat de vorbă în iulie cu trei dintre așa numiții ”teroriști” ceruți de Recep Tayyip Erdogan pentru a lăsa Suedia și Finlanda să adere la NATO. Este vorba de Bulent Kenes, un jurnalist, care trăiește în exil la Stockholm și care e acuzat de legături cu mișcarea Gulen, Fatih, un antreprenor finlandezo-kurd de 37 de ani, acuzat că a incendiat ușa ambsadadei Turciei la Helsinki în 2008, Aysen Furhoff, o profesoară de 45 de ani, care a făcut 5 ani de închisoare în Turcia pentru că a încercat ”să submineze ordinea constituţională” și care s-a refugiat în Suedia după ce a fost torturată în detenție. 

La scurt timp după Summitul NATO de la Madrid din iunie, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce. Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara.

''Noi nu am primit niciun răspuns cu privire la extrădarea membrilor FETO (acronimul pe care Ankara îl utilizează pentru desemnarea mişcării imamului Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA şi este acuzat de Turcia de organizarea puciului eşuat din iulie 2016), ai PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi ai altor organizaţii teroriste'', a afirmat ministrul turc.

Cum șantajează Turcia NATO

Numele lui Okan Kale - primul cetăţean turc în cazul căruia cererea de extrădare a fost acceptată de Suedia - figurează pe lista cu 33 de nume publicată de media turce la finalul lunii iunie. Kale a fost condamnat pentru escrocherie.

La Summitul NATO de la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate oficial să devină membre ale NATO, după ce pe 18 mai cele două ţări au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie. Semnarea protocoalelor de aderare a celor două ţări nordice de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles, în 5 iulie.

În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.

O reuniune a Turciei, Suediei şi Finlandei pe tema procesului aderării celor două state la NATO este prevăzută la 26 august. Această reuniune urmează să aibă loc în Suedia, dezvăluie presa suedeză. Aproximativ 20 dintre cele 30 de state membre NATO au ratificat, până în prezent, cererea de aderare a celor două ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică.