Ucraina cere bombe cu dispersie din SUA pentru a le adapta şi lansa din drone asupra ruşilor

Război în Ucraina, ziua 377. Ucraina şi-a extins cererea de armament cu o solicitare de muniţie controversată către Statele Unite: vrea bombe cu fragmentaţie pentru a le adapta şi lansa din drone împotriva forţelor ruse, au indicat doi membri ai Congresului american, potrivit Reuters. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Kievul le-a solicitat unor membri ai Congresului să facă presiuni asupra Casei Albe pentru a aproba trimiterea acestor arme, însă nu este sigur dacă administraţia Biden îşi va da acordul. Muniţiile cu fragmentaţie, interzise de peste 120 de state, eliberează un mare număr de bombe mai mici care pot ucide la întâmplare pe o mare suprafaţă, punând în pericol civilii.

Ucraina solicită MK-20 sau CBU-100, bombe cu dispersie, lansate din aer, ale căror submuniţii să le lanseze din drone, au declarat democraţii Jason Crow şi Adam Smith, membri în Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor. Această solicitare se adaugă celei pentru obuze de artilerie de 155 mm cu fragmentaţie pe care Ucraina le-a cerut deja, au menţionat ei.

Ce sunt bombele cu dispersie

Bombele de tip "cluster" sau cu dispersie sunt un tip de muniții aruncate în general din avioane sau elicoptere și uneori cu artilerie şi rachete. Conțin un anumit număr de submuniții, adică bombe, care, la în momentul declanşării sunt dispersate la o distanță dorită. 

Kievul doreşte muniţie americană cu fragmentaţie

Potrivit acestora, oficiali ucraineni le-au solicitat deja la conferinţa de securitate de la Munchen unor membri ai Congresului să facă presiuni pentru acordul Casei Albe. Senatorul republican Lindsey Graham, care a participat la conferinţa de la Munchen, a confirmat solicitarea oficialilor ucraineni şi a spus că îi va da curs în această săptămână.

Ucraina speră că muniţiile cu fragmentaţie îi vor oferi un avantaj în lupta de uzură împotriva forţelor ruse în estul ţării. Guvernul ucrainean a declarat în mod public că doreşte muniţie americană cu fragmentaţie, însă despre solicitarea de MK-20 (cunoscute şi ca CBU-100) nu s-a mai vorbit anterior.

Ucraina vrea ca obuzele de artilerie - muniţii convenţionale îmbunătăţite cu utilizare duală (DPICM) - să oprească atacurile în "valuri umane" ale Rusiei pentru cucerirea oraşului Bahmut, au explicat cei doi membri ai Congresului. Fiecare obuz de acest fel dispersează 88 de submuniţii.

Bombele MK-20 sunt lansate din avion, se deschid în coborâre şi eliberează peste 240 de submuniţii în formă de săgeţi. Armata ucraineană consideră că aceste submuniţii "au o mai bună capacitate de a străpunge blindajul" decât armele pe care le lansează acum din drone, a spus Adam Smith.

Peste un milion de astfel de bombe în rezervele armatei americane

Jason Crow, veteran al armatei, a afirmat că ar putea să sprijine livrarea de MK-20 cu asigurări din partea ucrainenilor că vor înlătura submuniţiile şi "vor folosi (MK-20) fără dispersie". Textron Systems Corporation a încetat să mai producă MK-20 în 2016 după ce SUA au oprit vânzările către Arabia Saudită, însă un consilier din Congres a afirmat că există peste un milion de astfel de bombe în rezervele armatei americane.

Un tratat din 2008 care interzice fabricarea, folosirea şi depozitarea muniţiilor cu fragmentaţie a fost adoptat de 123 de ţări, printre care şi majoritatea membrilor NATO, însă SUA, Rusia şi Ucraina nu au aderat la el. O lege din 2009 interzice exportul de muniţii cu fragmentaţie cu rate de eşec mai mari de 1%, ceea ce acoperă practic tot arsenalul militar american. Preşedintele Joe Biden poate ridica această interdicţie.

Bombele cu dispersie, arme controversate

Atât forţele ucrainene, cât şi cele ruse au folosit astfel de arme de când Rusia a capturat pentru prima dată teritorii ucrainene în 2014, potrivit relatărilor presei şi unor organizaţii pentru drepturile omului. Armata SUA cheltuieşte peste 6 milioane de dolari anual pentru a dezafecta obuze de artilerie de 155 mm cu fragmentaţie şi alte muniţii vechi, conform documentelor bugetare.

Livrarea de DCIPM ar atenua deficitul de alte obuze de 155 mm, a afirmat un consilier din legislativ, potrivit căruia există un oarecare sprijin în Congres şi majoritatea republicanilor sunt "destul de receptivi" la cererile Ucrainei. Crow a precizat că se opune furnizării de DCIPM Ucrainei din cauza ratei mari de eşec a submuniţiilor, care ar înrăutăţi problema deja de proporţii a muniţiilor neexplodate în această ţară.

Potrivit Departamentului de Stat, circa 174.000 km2 - aproape o treime - din teritoriul Ucrainei sunt contaminaţi cu mine terestre sau alte "rămăşiţe explozive din război".