Muzeul din România unde poţi experimenta mirosurile vieţii la ţară. Miresmele de fân şi de cârnaţi afumaţi, printre "exponate"

Ştiaţi că mirosurile şi gusturile pot fi asociate cu anumite perioade ale vieţii? Şi sunt cele care ne fac să ne amintim cel mai viu acele momente? La Cluj, mirosul de fân şi de afumătoare au devenit exponate de muzeu pentru orăşenii care nu ştiu ce înseamnă viaţa la ţară.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Vizitator: Aici mirosul de fum si de carne şi cârnaţi de la afumătoarea bunicii.

Sunt mirosuri pe care cei care trăiesc la oraş, în special tinerii, nu au de unde să le cunoască. Chiar dacă nu toate ne plac, ele sunt specifice vieţii de la ţară. Iar acum, după ce au devenit exponat de muzeu, generaţii întregi le pot afla povestea. 

Vizitatorii muzeului pot experimenta viaţa la ţară prin toate simţurile

Crina Mareş - Centrul Cultural Clujean: Conceptul presupune aducerea la un loc a memoriilor oamenilor din comuna Vad, despre traditii, obiceiuri uitate. Şi povesti legate de trecutul comunei, povesti pe care ne am dorit mult sa le salvam ca sa poata fi date mai departe.

Practic, vechiul centru turistic din localitate a fost transformat astfel încât să experimentezi viaţa la ţară, prin toate simţurile. 

Alex Prunean, reporter Observator: Această încapere se numeste ritmuri pentru că reflectă ritmul in care decurgeau activitatile in sat. În acest loc vizitatorii folsind castile pot descoperi sunetul cositului, iar mai jos mirosul fânului proaspăt uscat. Tot aici poti afla cum se auzeau turmele de oi pe campurile din jurul satului.

Într-o altă încăpere a fost marcată copilaria. Cea de acum, dar şi cea din urmă cu sute de ani

Balaş Nicoleta - reprezentant punct de memorie colectivă: Aici avem jucăriile de azi, jucariile de azi si aici avem citate, ce reprezinta pentru ei jucaria si aici avem jocurile celor trecuti dintre noi. Erau jocurile care erau jucate de copii sau ce isi mai aminteau batranii satului despre copilaria din timpul lor si obiceiurile care se practicau.

Şi pentru că la ţară nu toate problemele aveau o rezolvare logică, nu au putut fi ratate nici descântecele. 

Balaş Nicoleta - reprezentant punct de memorie colectivă: In această parte a salii avem tema cant de descant, am ales aceasta tema pentru ca in lumea satului se mai practicau si vrajitoriile si se lua laptele la vaci.

Rolul Punctului de Memorie Colectivă este să atragă turiştii de la oraşe, însă a reuşit să îi surprinda inclusiv pe localnici.

Alte 11 astfel de centre senzoriale vor mai fi amenajate în Transilvania, în cadrul proiectului numit "România Remarcabilă".