ANALIZĂ. Care este marea slăbiciune a României în faţa "schimbării de regim" din SUA. Dungaciu: Riscă să arunce ţara într-un război, să o rupă în două

Cea mai mare provocare pentru România, pe termen scurt, este găsirea unei poziţionări strategice pe relaţia Washington-Bruxelles, afirmă profesorul universitar Dan Dungaciu, care subliniază că în Statele Unite nu a avut loc doar schimbarea preşedintelui, apreciind că urmează "o modificare şi la nivelul valorilor care prezidează societatea americană".

• EXCLUSIV. Familia românului lăudat de Trump, despre discuţia avută cu preşedintele SUA: "Nu ne doboară nimeni"

"Cea mai mare provocare pentru România, pe termen scurt, este găsirea unei poziţionări strategice pe relaţia Washington-Bruxelles. Ce s-a întâmplat în Statele Unite nu e o schimbare de preşedinte, e o schimbare de regim. Schimbare de regim înseamnă că practic tot eşafodajul societal, politic, economic, cultural din Statele Unite se modifică. O să vedem o modificare nu numai la nivelul viziunii strategice, o să vedem o modificare şi la nivelul valorilor care prezidează societatea americană. (...) Deci, 'răscolirea' americană este extrem de profundă.

Nu-i întâmplător că astăzi deja vedem nişte mici fricţiuni de tip cultural între adepţii taberei tehnologice, noilor tehnologii din jurul domnului Musk, dar din jurul oamenilor bogaţi din Silicon Valley şi tradiţionaliştii de tip MAGA, care-l au în frunte poate pe Steve Bannon. Deci, bătălia dintre aceste două curente, care e foarte interesant de urmărit, este expresia faptului că modificarea de putere de la Washington e, de fapt, o schimbare de regim, care va agita toate nivelurile de funcţionare a societăţii americane", a declarat profesorul Dan Dungaciu pentru Agerpres.

El consideră că relaţia Administraţiei Trump cu Uniunea Europeană va fi de ordin bilateral, preşedintele SUA urmând să discute cu statele naţionale şi să "îmbrăţişeze" acele state naţionale care pot să livreze ceva avantajos Americii sau să producă avantaje bilaterale. "Nu cu Uniunea Europeană, ci cu statele naţionale. Ce poate face Europa în aceste condiţii? Probabil că Europa va încerca să facă ceva sau va discuta despre cum să riposteze chiar, nu neapărat virulent, la Administraţia Trump, adică să rămână unită şi chiar să îşi asume, inclusiv pe relaţia cu Ucraina, un punct de vedere diferit. Maximul unei asemenea poziţionări ar fi ca, în pofida dorinţei domnului Trump de a face armistiţii în Ucraina, Uniunea Europeană să declare că vrea să continue războiul", a susţinut profesorul Dungaciu.

România, într-o situaţie aproape imposibilă

Europenii, adaugă el, strâns uniţi în jurul Bruxelles-ului, bugetează masiv componenta de securitate europeană, să îşi asume problema Ucrainei, să îşi asume gestiunea cu Rusia, chiar în pofida a ceea ce americanii vor să facă, adică armistiţiu şi diminuarea confruntării din Ucraina.

"E mult până departe, nu e clar dacă Uniunea Europeană va avea această capacitate. Şi întrebarea este: dacă Uniunea Europeană nu va reuşi să fie unită pe dosarul ucrainean, inclusiv în pofida Americii, cum va fi unită împotriva Americii pe alte dosare? Cred că cel mai probabil în acest moment este ca Uniunea Europeană să-şi piardă, într-un fel, coerenţa şi statele naţionale să negocieze, mai degrabă, pe linie directă, bilaterală, naţională, cu Statele Unite. Este ceea ce pare că încurajează Administraţia Trump şi este ceea ce pare, în acest moment cel puţin, că Uniunea Europeană nu poate să evite", a mai susţinut profesorul Dungaciu.

Profesorul a subliniat că România se află în acest tablou într-o situaţie aproape imposibilă, fără să-şi pregătească nicio formulă politică capabilă să-şi asume la nivel de mainstream mesajul lui Donald Trump şi al Administraţiei sale.

"Asta este principala problemă. Se pare că România şi-a amenajat spaţiu public sau spaţiu politic plecând de la ipoteza că Donald Trump în 2016-2020 a fost un accident istoric şi că niciodată acel accident istoric nu se poate repeta. În 2024 am înţeles cu toţii că Donald Trump nu este un accident istoric, este un trend istoric. Din păcate, diriguitorii politici ai României n-au înţeles asta şi au rămas, ca să zic aşa, complet descoperiţi. Tot ce înseamnă mesaj al lui Donald Trump, din păcate, în România este trecut la rubrica 'aşa nu'.

Nu avem un partid, asta este şi explicaţia pentru care astăzi nimeni aproape din mainstream-ul românesc, inclusiv guvernarea, nu mai vorbeşte despre parteneriatul strategic cu Statele Unite, ceea ce mi se pare aproape o ameninţare la securitatea naţională. Toată lumea vorbeşte maximum despre relaţiile euroatlantice ale României, dar nimeni nu mai vorbeşte despre relaţia specială cu Statele Unite. Şi nu mai vorbeşte de teamă ca nu cumva din partea Opoziţiei să apară curentul trumpismului exprimat de unul sau de altul. Problema României nu este de persoane", a spus Dan Dungaciu.

Problema României, consideră Dan Dungaciu, este de curente mari pe care n-am reuşit să le canalizăm pe o direcţie acceptabilă. "România trece printr-un proces prin care au trecut cu ani în urmă Polonia şi Ungaria, dar şi Polonia şi Ungaria au reuşit într-un fel să despartă apele şi să normalizeze, să transforme în mainstream aceste tipuri de atitudini. Partidul Dreptate şi Justiţie este un partid de mainstream în Polonia. A dat preşedintele, a dat guvernarea. Şi cred că va da preşedintele şi în perspectiva alegerilor prezidenţiale din Polonia, care se vor desfăşura în următoare şase luni. În Ungaria există un JOBBIK inacceptabil, dar a existat şi un FIDESZ, şi există un FIDESZ, care a fost ani de zile partid de mainstream, inclusiv la nivel european.

Deci, practic, aceste tipuri de atitudini asociate cu trumpismul, cu valorile pe care le aduce trumpismul sau mişcarea MAGA, în Polonia şi Ungaria îşi găsesc un loc în mainstreamul spaţiilor lor politice. În România încă n-am identificat un loc în mainstreamul spaţiului politic acestor tipuri de valori. Asta e marea slăbiciune a României. Este absolut inacceptabil să laşi 30%-40% din electorat undeva în afara mainstreamului, sau să etichetezi aceşti electori, sau reprezentanţilor politici otova, ca şi cum e o masă amorfă cu care nu ai ce face politic. E un mare risc, care riscă să arunce România într-un război, să o rupă în două şi să trăim într-o confruntare care, evident, va seca energiile, tocmai acum, când e nevoie ca energiile să fie toate lucrătoare", evidenţiază Dungaciu.

Vorbind despre parteneriatul strategic România - SUA, profesorul Dan Dungaciu a arătat că o relaţie fructuoasă cu America se poate produce, dacă ai ceva de oferit sau dacă ai ceva concret de pus în acest parteneriat.

"Pentru prima dată, problema se va pune în aceşti termeni, nu doar teoretic, dar chiar şi practic. Ce poate România să ofere partenerului strategic american? Aici va trebui să ne gândim şi să discutăm aceste tipuri de subiecte. Ce rol politic poate să joace? Ceauşescu, în urmă cu mulţi ani, multe decenii, a reuşit să fie un 'jolly joker' între mai multe spaţii, în timpul unei confruntării de tip Război Rece.

Noi trebuie să ne gândim inclusiv în această perspectivă, pentru că a doua Administraţie Trump validează faptul că nu mai trăim în cei 30 de ani în care am trăit, de hegemonie liberală americană, cu un singur actor mare pe scenă, care domina totul, şi că ne îndreptăm spre un nou tip de Război Rece, altfel decât clasicul Război Rece, şi care se va desfăşura în funcţie de relaţia Washington-China. În funcţie de această relaţie se va redesena lumea, probabil inclusiv destinul Ucrainei. România trebuie să-şi găsească un loc în acest peisaj, trebuie să înveţe să funcţioneze în această logică, în care conceptele se schimbă, modul de privire a relaţiilor internaţionale se schimbă. (...) România trebuie să îşi găsească un rol. Nu va fi simplu", a opinat Dungaciu.

Potrivit acestuia, marea provocare pentru România este că noi suntem încă "sub egida consilierilor de timp de pace". "Din păcate, România, la nivel politic şi de expertiză, am sentimentul că stă sub egida vechilor concepte şi vechilor personaje. Va fi foarte greu să facem această adaptare, dar măcar trebuie să o înţelegem. Să pricepem că lumea se schimbă, că jocul între Washington şi Bruxelles va fi foarte complicat şi să încercăm să ne găsim o poziţionare. Asta este, de fapt, programul de ţară al României. Asta trebuie să conţină strategia naţională de apărare a viitorului preşedinte: o repoziţionare a României din perspectiva noilor provocări", a punctat profesorul.

Cum ar trebui să răspundă România la eventualele presiuni ale SUA

Întrebat cum ar trebui să răspundă România la eventualele presiuni ale SUA pentru creşterea bugetului de apărare până la 5% în NATO, Dan Dungaciu a susţinut că Alianţa va trebui să se adapteze noilor provocări. "Trump a spus foarte limpede: Europa trebuie să-şi asume dilemele de securitate ale Europei, inclusiv provocările din Ucraina sau din Federaţia Rusă, pentru că e zona de vecinătate a Europei, nu este a Statelor Unite. Deci, că va fi 5%, că va fi 3%, evident că europenii vor trebui să plătească mai mult pentru apărare", a menţionat Dungaciu.

S-a referit şi la politica românească faţă de comunitatea românească din Statele Unite, susţinând că aceasta "ar putea să devină, poate, coerentă", prin încercarea de a trimite un congresmen american de origine română în Congres sau în Senat.

"Românii sunt republicani, mai degrabă decât democraţi, şi cred că apetenţa lor pentru Donald Trump este mare. Din acest punct de vedere, s-ar putea ca România să încerce (...) să trimită un congresmen american de origine română în Congres sau în Senat, inclusiv în parteneriat cu alte comunităţi din Estul Europei. Acesta ar fi un mare proiect, pentru că Donald Trump ar putea reprezenta un factor de coeziune a comunităţii româneşti din Statele Unite. Şi dacă există coeziune în acea comunitate, care nu e chiar atât de mare precum comunitatea poloneză, ar putea să fie acele voturi care să contribuie cu adevărat la susţinerea unor candidaţi republicani/MAGA ai lui Donald Trump", a mai spus profesorul.

El a mai arătat că, în condiţiile în care "America va deveni mai pragmatică" (...), programul Visa Waiver, cu toate nuanţele care vor exista indiscutabil, va merge mai departe". "Nu e neapărat o veste bună că românii vor pleca, se vor stabili în Statele Unite. Sigur că e dreptul lor să o facă, dar pentru România nu e neapărat o veste bună. Ce poate face România este să încerce să compenseze cumva, implicând acea comunitate, astăzi mai strâns unită în jurul unui lider american decât a fost vreodată, şi să o implice mai puternic, în avantajul României şi românilor, în politica americană. Cum spuneam, punctul maxim ar fi un reprezentant politic acreditat, care să fie trimis în Congres, dacă nu de comunitatea românească, măcar şi de comunitatea românească, în aşa fel încât să avem un interlocutor direct acolo", a adăugat prof.univ.dr. Dan Dungaciu.