Ce urmează după demisia lui Klaus Iohannis. Procedura prin care atribuțiile îi vor fi preluate de președintele interimar

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat, la 10 februarie 2025, demisia din funcţia de preşedinte al României, potrivit Agerpres. Conform Constituției, în cazul suspendării sau demisiei președintelui, atribuțiile acestuia sunt preluate interimar, până la alegerile din mai, de președintele Senatului, funcție deținută în prezent de Ilie Bolojan. Ce urmează după demisia lui Iohannis.

• Mutări politice după demisia lui Iohannis. Garanţia cerută de Ciolacu liberalilor, pentru a nu rupe Coaliţia. DETALII la Observator 17:00
• Demisia lui Iohannis, pe prima pagină a publicaţiilor internaţionale. Ruşii scriu că "decizia a fost determinată de mișcarea partidelor de extremă dreapta"

El a menţionat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie. Klaus Iohannis a precizat că decizia vine în contextul în care în Parlamentul României s-a pus în mişcare, la 10 februarie 2025, procedura de suspendare a sa din funcţie.

"Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!", a spus Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Procedura de suspendare este un demers "inutil", "nefondat" şi "păgubos", a mai spus Iohannis.

Ce urmează după demisia lui Klaus Iohannis

Conform Constituţiei României, vacanţa funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces (art. 97).

Constituţia mai prevede că, în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces, în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte.

Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (art. 98 din Constituţie)

Constituţia detaliază, totodată, atribuţiile care nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale: nu se pot adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii (prerogativă atribuită de art. 88 din Constituţie), nu se poate declanşa procedura de suspendare a Parlamentului (prerogativă atribuită de art. 89 din Constituţie), nu se poate convoca un referendum naţional (prerogativă atribuită de art. 90 din Constituţie).

Conform volumului "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Simina Tănăsescu, Ioan Moraru, Elena Simina Tănăsescu, 2003), vacanţa funcţiei are semnificaţia că preşedintele, deşi nu este demis, nu-şi poate exercita atribuţiile. De aceea, se declanşează interimatul, conform art. 98 din Constituţie. Acesta, însă, prin natura lui, nu poate fi decât provizoriu, întrucât preşedintele interimar nu se bucură de legitimitatea celui ales. De aceea, guvernul trebuie să organizeze scrutinul pentru alegerea noului preşedinte, în maximum trei luni de la data începerii interimatului.