De Ziua Micii Uniri, coaliţia e dezbinată. Ciolacu a rămas în Capitală, Ciucă şi liderii Opoziţiei au sărbătorit la Iaşi

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu au stat împreună de Mica Unire. Şeful Guvernului a preferat să rămână în Capitală, departe de Iași - acolo unde au mers Nicolae Ciucă şi toţi liderii Opoziţiei. De Ziua Unirii, avem însă tensiuni majore în Coaliţia de guvernare: protestele fermierilor şi lupta pentru putere provoacă dezbinare între PSD si PNL.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu au stat umăr la umăr în Parcul Carol din Capitală, la ceremonia organizată la Mormântul Ostaşului Necunoscut. Cei doi lideri politici au transmis un mesaj de unitate şi solidaritate în ziua în care sărbătorim 165 de ani de la Unirea Principatelor Unite sub domnia lui Al. I. Cuza.

În discursul său, şeful statului s-a referit de mai multe ori la alegerile din acest an şi i-a îndemnat pe români să voteze cu responsabilitate şi să aleagă politicieni care servesc naţiunea română cu devotament.

De cealaltă parte, nu putem să nu observăm divizarea dintre liderii coaliţiei în Ziua Unirii Principatelor. Dacă premierul a ales să rămână în Capitală, de cealaltă parte, Nicolae Ciucă, liderul PNL, este prezent la Iaşi, într-o perioadă marcată de tensiuni politice la vârful coaliţiei de Guvernare. 

Zilele trecute, Marcel Ciolacu anunţa că PSD şi PNL nu vor forma o alianţă pentru că cele două familii politice nu pot fi unite şi că nu se pune problema de liste comune între liberali şi social-democraţi, în acest an. De asemenea, PSD a respins propunerea făcută de PNL, aceea ca alegerile din acest an să fie comasate. Ba mai mult, Ciolacu i-a criticat pe liberali şi spunea că încearcă să îi păcălească pe români prin această propunere. 

Mesajul lui Iohannis de Ziua Principatelor Unite

„Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a realizat Unirea de facto a celor două principate şi a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esenţial care a făcut posibil idealul nostru naţional, unitatea tuturor românilor, desăvârşit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunţarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale. S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore şi a existat o susţinere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara graniţelor şi au pledat cu îndârjire cauza naţională în faţa Marilor Puteri.

Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru şi Ion C. Brătianu, fraţii Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu şi Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuţie semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii şi la consolidarea conştiinţei naţionale.

Prin hotărârea lor, prin iscusinţa de a găsi soluţii politice originale, au reuşit să obţină acordul Marilor Puteri care, puse în faţa faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinţei unui popor care îşi dorea cu orice preţ unirea. Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci şi o dorinţă puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspiraţii ale poporului.

Noul domnitor şi-a asumat dezideratele paşoptiste, a înfăptuit reformele mult aşteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele instituţiilor moderne, de tip european. În doar câţiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educaţie pe trei niveluri, care introducea obligativitatea şi gratuitatea şcolii primare, a elaborat un nou Cod Civil şi un nou Cod Penal, a împroprietărit şi emancipat ţăranii, a reformat sistemul judiciar şi pe cel fiscal, a reorganizat administraţia şi a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înfiinţate şi primele universităţi moderne din România: la Iaşi, în 1860, şi la Bucureşti, în 1864.

Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conştientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarităţii, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forţa care transcende orice provocare. Contextul internaţional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligenţă şi curaj, un răspuns pe măsură, plasând ţara deasupra intereselor personale sau de partid. Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemaţi la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esenţial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament naţiunea, la fel cum au făcut şi înaintaşii noştri. În 1859, condiţiile geopolitice erau dificile, iar populaţia avea aspiraţii legitime. Astăzi, când Europa şi întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetăţenii aşteaptă de la politicieni o direcţie clară şi fără echivoc, care să menţină nealterată direcţia către prosperitate, dezvoltare şi modernizare pe care s-a angajat România.

În acelaşi timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulenţe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate şi de aceea este important să conştientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influenţa cursul ţării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund faţă de viitorul nostru comun. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate faţă de ţară, rămâne un lider excepţional, un exemplu demn de urmat. Contribuţiile sale au transformat societatea şi au adus un real progres în aşezarea şi funcţionarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspiraţie şi o motivaţie pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare şi de dezvoltare a ţării.

Ziua Unirii Principatelor Române ne reaminteşte de spiritul vizionar şi de curajul înaintaşilor noştri care au îndeplinit acest ideal naţional. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile şi valorile europene care ne unesc şi ne ajută să putem depăşi orice crize şi provocări. Pentru că sunt moştenitori, continuatori şi apărători ai valorilor care au condus la Unirea Principatelor, cu prilejul acestei sărbători naţionale, am decis să decorez drapelul de luptă al Diviziei „Getica” şi drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Terestre. La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a conchis preşedintele Iohannis.

Mesajul premierului Ciolacu de Mica Unire

"Ne aflăm astăzi la Mormântul Ostașului Necunoscut într-o zi simbol a istoriei poporului român. O zi care, la 165 de ani distanță, ne transmite la fel de puternic forța valorilor care ne definesc ca națiune. O zi care ne dă ocazia de a onora efortul și sacrificiile românilor care au luptat pentru idealurile noastre comune: unitate și suveranitate! 

În toate momentele de cumpănă ale țării, poporul român a fost de fiecare dată capabil de eforturi naționale uriașe. Când totul părea împotrivă, românii au demonstrat o solidaritate impresionantă în fața provocărilor și a amenințărilor. Au arătat că știu să fie uniți și determinați în realizarea unui interes național comun. 

Iar Unirea, așa cum au văzut-o înaintașii noștri, reprezintă simbolul puterii noastre colective, a capacității noastre de a depăși obstacolele și de a construi, împreună, un viitor mai bun. 

Datoria noastră este să-i omagiem azi pe cei care au contribuit la realizarea acestui ideal. Oameni obișnuiți și lideri luminați deopotrivă, care au avut viziunea de a-și uni forțele pentru binele comun.

Sărbătorind Ziua Unirii, suntem însă datori să reafirmăm responsabilitatea noastră față de generațiile viitoare. Și să înțelegem că rolul nostru, ca lideri politici, este - în ciuda viziunilor diferite - de a genera coeziune și unitate și nu diviziune socială.

Trebuie să lucrăm ÎMPREUNĂ tocmai pentru ceea ce ne definește ca națiune, ne păstrează valorile, ne oferă o viață mai bună și un viitor plin de speranță copiilor noștri! Doar așa demonstrăm că luptăm pentru România! Îmi doresc ca spiritul acestui loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, să ne inspire și să ne amintească întotdeauna că, indiferent de provocări, suntem mai puternici atunci când suntem UNIȚI.

UNIȚI, într-o țară stabilă - politic și economic, în care niciun cetățean să nu se simtă lăsat în urmă! UNIȚI, într-o Românie respectată pe plan extern, care să-și apere cu tărie interesele! UNIȚI, putem privi cu încredere spre viitor, conștienți că putem depăși orice provocare atunci când suntem solidari", a declarat şeful Guvernului.