Iohannis, "supărat şi dezamăgit" de înverșunarea Austriei: "Nu mă face să dau înapoi. Eu voi duce lucrurile mai departe"

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat "supărat şi dezamăgit", luni seara, de faptul că România nu a obţinut toate voturile în vederea aderării la spaţiul Schengen şi a precizat că este hotărât să ducă lucrurile "mai departe" până când ţara noastră va deveni membră a spaţiului de liber schimb, transmite Agerpres.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

"România este foarte activă în combaterea migraţiei ilegale. De aceea, nici românii nu au înţeles de unde până unde acest refuz. Şi oamenii sunt supăraţi, mulţi sunt de-a dreptul revoltaţi şi pot să îi înţeleg. Dar în politică nu contează dacă eşti supărat sau frustrat sau bucuros. În politică noi suntem aleşi pentru a rezolva problemele comunităţii, problemele naţiunii şi asta voi face eu în continuare. Acest vot, chiar dacă m-a supărat şi m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi şi personal voi rămâne foarte conectat la fenomen şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a spaţiului Schengen. Asta nu va fi simplu", a afirmat Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, la finalul întrevederii avute cu preşedintele Confederaţiei Elveţiene.

El a menţionat că în cadrul Consiliului European va ridica problema aderării României la Schengen, dar a subliniat că un nou vot pe această temă va putea fi exprimat doar în Consiliul JAI.

"Acum, miercuri şi joi, probabil şi vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European şi cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întruneşte iar Consiliul JAI şi din datele pe care le avem în acest moment este greu de crezut că în aşa puţine zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm problemele Uniunii. Problemele diplomatice, problemele economice, problemele de colaborare se rezolvă discutând şi căutând împreună soluţii. Eu voi duce lucrurile mai departe şi sunt convins că vom găsi soluţii şi pentru această problemă. Aşa cum în acest an am găsit soluţii pentru MCV, pentru a schimba 'nu' olandez în 'da' olandez, pentru a schimba 'nu' suedez în 'da' suedez, vom continua discuţiile cu partea austriacă", a spus Iohannis.

Preşedinţia şi Guvernul, hotărâte să rezolve dosarul Schengen

Klaus Iohannis a declarat că Preşedinţia şi Guvernul sunt hotărâte să "rezolve această problemă" şi că integrarea României în Schengen rămâne un "obiectiv strategic naţional", dar reprezintă pentru el şi un obiectiv personal.

"Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată în a urmări ceea ce este bine pentru comunitatea care m-a ales. Şi de data aceasta este naţiunea română şi mă voi implica total. Dacă este momentul să căutăm vinovaţi... cu siguranţă sunt lucruri care puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că îmi este greu să înţeleg cum să faci mai bine dacă, cu doar două săptămâni înainte de vot, o parte îşi schimbă, nepregătit şi ne-explicat, atitudinea faţă de vot", a arătat el.

Şeful statului a admis că migraţia reprezintă o "problemă pentru UE", dar a subliniat totodată că România "nu permite migraţia nelegală şi nu este cauza unei migraţii nelegale".

Potrivit acestuia, România a primit un "'nu' nemeritat", în condiţiile în care ţara noastră este "foarte activă" în combaterea migraţiei nelegale.

"Votul din Consiliul JAI este foarte problematic, pentru noi toţi, în România. Şi trebuie să spun că am fost dezamăgit şi supărat după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăgire şi supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem şi sperăm să intrăm cu drepturi depline în spaţiul Schengen, noi, românii. După ce, în decursul acestui an care se apropie de final, am avut câteva reuşite notabile. Să nu uităm, una din principalele piedici, când venea vorba de integrarea în Schengen a fost existenţa acelui MCV. Şi am reuşit împreună cu Guvernul, împreună cu coaliţia, să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat şi a fost ridicat. Am reuşit, printr-o colaborarea intensă şi foarte bună cu Olanda, să îi convingem pe partenerii olandezi să îşi schimbe opinia în chestiunea Schengen şi să propună parlamentului olandez guvernul un vot pozitiv pentru România, chestiune aprobată de parlamentul olandez", a reamintit preşedintele.

Klaus Iohannis, despre refuzul Austriei: Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv

El a menţionat că tot în acest an s-a schimbat "ecuaţia politică" din Suedia şi că, în ciuda faptului că iniţial parlamentul suedez "nu a fost deloc încântat" de o posibilă aderare a României la spaţiul Schengen, în urma negocierilor au fost înlăturate şi "rezervele" Suediei. Totodată, pe 16 noiembrie, la Palatul Parlamentului, a avut loc o întrunire a miniştrilor de Interne din UE, în formatul Salzburg. La finalul acestei reuniuni, miniştrii de Interne au emis o declaraţie, conform căreia "România şi Bulgaria sunt bine venite" în spaţiul Schengen. Preşedintele român a atras atenţia asupra faptului că acest document a fost semnat inclusiv de ministrul de Interne din Austria.

"Doar două zile mai târziu, acelaşi ministru de Interne din Austria declara în faţa presei austriece că Austria nu poate să admită o lărgire a spaţiului Schengen. Dintr-o chestiune care a fost greu de înţeles, s-au vehiculat diferite date care nu au coincis în niciun fel cu datele noastre, nici cu datele Frontex, iar când s-a votat s-a petrecut un lucru interesant. Austria a susţinut timp de două săptămâni - pentru că atât a durat întreaga etapă de 'nu' - că spaţiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulţi migranţi -, dar pentru Croaţia a ştiut să voteze 'da', pentru România şi Bulgaria a ştiut să voteze 'nu'. Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv", a declarat preşedintele Iohannis.