Cine sunt liderii PSD care cer demisia lui Liviu Dragnea. "PSD se află într-un război permanent", acuză membri ai partidului
Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de conducere discreţionară a partidului, într-o scrisoare semnată de lideri marcanți ai partidului în care i se cere să se retragă din funcțiile pe care le deține.
De Redactia Observator la 19.09.2018, 13:24
Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de conducere discreţionară a partidului, într-o scrisoare semnată de lideri marcanți ai partidului în care i se cere să se retragă din funcțiile pe care le deține.
Vicepremierul Paul Stănescu, vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, se numără printre cei care semnează o scrisoare prin care membri ai partidului cer demisia imediată a lui Liviu Dragnea din funcţiile de preşedinte al PSD şi al Camerei Deputaţilor.
Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, măsurile prezentate în scrisoare sunt susţinute de mai mulţi lideri judeţeni ai PSD şi va fi discutată în şedinţa Comitetului Executiv al partidului, convocat vineri la prânz.
”Este o scrisoare semnată de mine cu doamna Firea, cu domnul Stănescu, ca reprezentanţi ai unui grup mai mare de lideri de organizaţii judeţene”, a declarat Ţuţuianu.
Semnatarii scrisorii propun asigurarea interimatului conducerii PSD de către Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al partidului, până la organizarea unui Congres Extraordinar, în prima parte a anului 2019.
Scrisoarea prin care i se cere demisia lui Dragnea
În scrisoare, semnatarii susțin că PSD se află într-un război permanent ”purtat pe prea multe fronturi” și că în ”PSD sunt conflicte interne, care au răbufnit şi vor continua să se accentueze”.
Iată textul integral al scrisorii:
”Stimate domnule Liviu Nicolae Dragnea,
Doamnelor şi domnilor membri ai Comitetului Executiv Naţional,
Partidul Social Democrat guvernează România de 1 an şi 9 luni, cu rezultate economice pozitive. Toţi indicatorii atestă o creştere economică sustenabilă, un nivel record al veniturilor statului, o îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene. Au crescut salariile, pensiile, ajutoarele sociale şi subvenţiile pentru agricultori. Avem cel mai mare număr de salariaţi din ultimii 20 de ani, cel mai redus nivel al şomajului etc.
Cu toate acestea, paradoxal, Partidul Social Democrat scade în preferinţele electoratului, cercetările sociologice indicând o opţiune de vot cuprinsă între 25%-30%, cu mult sub scorul obţinut de partid la alegerile parlamentare din anul 2016 (47%). De asemenea, preşedintele partidului, Liviu Nicolae Dragnea, este cotat în sondajele de opinie cu 7%-12% din preferinţele electoratului, cu mult sub cota partidului, fiind de altfel cel mai contestat lider politic din România ultimilor ani.
Situaţia actuală a PSD trebuie văzută şi pe fondul unei slabe opoziţii politice, în contextul unor mişcări sociale de contestare, tot mai consistente şi mai radicale, al creşterii gradului de polarizare a societăţii româneşti (pro şi contra PSD).
Este datoria noastră de oameni politici responsabili să analizăm această situaţie şi să decidem care sunt măsurile necesare pentru oprirea acestei tendinţe, dar şi să consolidăm structurile partidului pentru a rămâne principala forţă politică a ţării, capabilă să câştige alegerile din anul 2019 – europarlamentare şi prezidenţiale – şi cele din 2020 – locale şi parlamentare.
Cauzele pentru care ne aflăm în această situaţie sunt, în opinia noastră, următoarele:
1. Partidul Social Democrat şi guvernul său sunt parte a unor conflicte interne, care au răbufnit şi vor continua să se accentueze. Modul în care au fost desemnaţi cei trei candidaţi la funcţia de Prim-Ministru şi membrii Guvernului, fără niciun set valid de criterii necesare pentru o guvernare performantă, a adâncit conflictele latente din partid şi a generat neîncredere în rândul alegătorilor. Moţiunea de cenzură împotriva propriului guvern, instalarea a nu mai puţin de trei guverne în 19 luni, schimbările neexplicate ale unor miniştri, sunt elemente percepute în mod negativ de electoratul PSD. Congresul din luna martie 2018 nu a generat o îmbunătăţire a funcţionării partidului, cu implicaţii asupra imaginii şi percepţiei publice în rândul electoratului propriu, dar şi al societăţii în ansamblu.
2. PSD se află într-un război permanent, purtat pe prea multe fronturi, cu o parte importantă a societăţii româneşti: Preşedintele României, partidele politice din opoziţie, SRI, SPP, Ministerul Public, DNA, societatea civilă etc.
3. Agenda publică a fost acaparată de teme precum Corupţia, schimbările din Justiţie, „Statul Paralel”, de protocoalele de colaborare cu SRI, care au acoperit, în planul dezbaterii publice, rezultatele guvernării în domeniile economic şi social. La aceasta se adaugă o strategie de comunicare publică deficitară a partidului, care doar a reacţionat defensiv şi ineficient la atacurile venite din toate părţile, în loc să fie pro activ şi să impună temele de discuţie.
4. Toate luările legitime de poziţie pe tema „Statului Paralel”, a abuzurilor comise în justiţie, în baza protocoalelor ilegale dintre SRI şi diverse instituţii, au fost contracarate cu ideea că PSD acţionează din interes propriu, în beneficiul unor lideri sau acoliţi ai acestora.
De asemenea, iniţiativele PSD în zona reformării Justiţiei, justificate din perspectiva democratizării societăţii româneşti, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, au fost atacate de opoziţia parlamentară şi o parte a societăţii civile, ca fiind demersuri exclusiv în interesul liderului PSD, domnul Liviu Dragnea.
Prin urmare, se poate afirma, fără rezerve, că liderul PSD a devenit, prin vulnerabilitatea sa juridică, un obstacol în adoptarea acestor reglementări.
5. Manifestările împotriva guvernului şi a PSD, în special cele din iarna anului 2017 şi cele recente, din august 2018, au contribuit la polarizarea societăţii româneşti şi la dezvoltarea unei atitudini agresive împotriva PSD, din partea unor segmente ale societăţii. Acţiunile de protest anunţate pentru lunile septembrie şi octombrie 2018 vor adânci criza de neîncredere în partid. În acest context, adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor măsuri de amnistie şi graţiere este de natură să genereze proteste de amploare care se vor solda, cel mai probabil, cu căderea guvernului Dăncilă şi cu pierderea guvernării de către PSD.
6. Promovarea în Guvern, Ministere, Agenţii, alte instituţii publice a unor persoane cu evidente carenţe profesionale, incapabile să comunice corect, argumentat, pe temele guvernării.
7. Instalarea neîncrederii externe în PSD, pe fondul percepţiei că sunt atacate instituţiile statului de drept şi Justiţia. PSD nu a fost capabil să explice convingător, în plan extern, motivaţiile reale şi legitime ale demersurilor sale privind reforma în Justiţie şi încetarea încălcărilor grosolane ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de către „Statul paralel”.
8. Situaţia juridică vulnerabilă a liderului PSD, Liviu Nicolae Dragnea, a devenit vulnerabilitatea majoră a partidului, elementul principal de atac al opoziţiei şi a unei părţi a societăţii civile, o perpetuă sursă de neîncredere în plan intern şi extern, motivul pentru care se pune la îndoială corectitudinea oricărui demers iniţiat de PSD de în direcţia reformării Justiţiei.
9. Conducerea discreţionară a partidului, transformarea structurilor de conducere (Biroul Permanent Naţional, Comitetul Executiv) în foruri care validează deciziile luate într-un format restrâns, desfiinţarea de facto a Consiliului Naţional şi a Departamentelor partidului, lipsa dezbaterii interne în structurile politice şi parlamentare.
În faţa situaţiei de criză, pentru a evita izolarea internaţională a ţării şi pierderea încrederii în PSD, propunem următoarele acţiuni:
1. Demisia imediată a domnului Liviu Nicolae Dragnea din funcţia de preşedinte al Partidului şi din funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor.
2. Asigurarea interimatului conducerii PSD de către doamna Viorica Dăncilă, preşedinte executiv, până la organizarea unui Congres Extraordinar, în prima parte a anului 2019. Democratizarea vieţii interne de partid şi asigurarea funcţionării statutare a structurilor interne (Birou Permanent Naţional, Comitet Executiv, Consiliul Naţional, Departamente etc.).
3. Menţinerea coaliţiei PSD-ALDE, singura garanţie a continuării programului de guvernare. Negocierea susţinerii parlamentare a Guvernului de către UDMR, minorităţi naţionale, parlamentari independenţi.
4. Îmbunătăţirea actului de guvernare şi consolidarea echipei guvernamentale. Agenda publică a Guvernului trebuie centrată pe investiţii publice, sprijinirea mediului de afaceri în vederea menţinerii ritmului de creştere economică.
5. Susţinerea marilor proiecte de infrastructură critică (termoficare, alimentare cu apă etc) şi a colaborării dintre Guvern şi administraţia publică locală pentru implementarea acestora.
6. Impulsionarea iniţierii şi derulării proiectelor privind infrastructura de mobilitate (autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare etc) de către administraţia centrală şi locală.
7. Susţinerea necondiţionată a adoptării şi aplicării noii legi a Pensiilor, aşa cum a fost elaborată de actualul Guvern.
8. Elaborarea unui plan coerent de eficientizare a sistemului de ajutoare sociale prin măsuri ţintite, menite să-i ajute pe cei aflaţi cu adevărat în nevoie, astfel încât lupta împotriva pauperizării să înregistreze rezultate vizibile.
9. Pregătirea corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, moment ce trebuie să genereze o îmbunătăţire a imaginii României şi a guvernării, în plan internaţional.
10. Creşterea coeziunii grupurilor parlamentare şi adoptarea în această sesiune parlamentară a pachetului de legi privind Justiţia, legile de modificare a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului de procedură civilă; legile privind securitatea naţională, Codul administrativ, dar şi iniţiativele legislative necesare punerii în aplicare a măsurilor adoptate de Comitetul Executiv Naţional al PSD, din 1 septembrie 2018; legea off-shore; legislaţia privind regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.
Grupurile parlamentare vor susţine necondiţionat guvernul PSD-ALDE şi vor respinge orice moţiune de cenzură promovată de opoziţia parlamentară.
11. Adoptarea unei legi a Lobby-ului în concordanţă cu principiile de transparenţă şi bune practici din statele cu tradiţie în acest domeniu.
12. Ajustarea cadrului legislativ şi normativ privind exploatarea resurselor naturale în baza principiului maximizării beneficiilor pentru români în condiţiile asigurării unui cadru atractiv pentru investitori,
13. Adoptarea unei iniţiative legislative privind amnistia şi graţierea, după o largă consultare şi dezbatere cu: Ministerul Justiţiei, CSM, ICCJ, asociaţiile magistraţilor, UNBR şi societatea civilă. Reforma justiţiei şi a politicii penale pot reuşi, fiind acceptate de societate numai în măsura în care convingem că acestea se fac în interesul protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
14. Condamnarea cu fermitate şi luarea tuturor măsurilor pentru împiedicarea imixtiunii serviciilor secrete sau a grupurilor de interese ilegitime în actul de justiţie, care trebui să se înfăptuiască imparţial, cu respectarea strictă a Constituţiei şi a legilor în vigoare.
15. Susţinerea referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei din data de 7 octombrie 2018.
16. Susţinerea Guvernului în procesul de rectificare bugetară. Pregătirea corespunzătoare a rectificării bugetare din luna noiembrie. Pregătirea bugetului de stat şi a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019 şi adoptarea acestora până la sfârşitul sesiunii parlamentare.
17. Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale prin alocarea resurselor financiare necesare funcţionării şi dezvoltării localităţilor. Adoptarea codului finanţelor publice.
18. Întocmirea unei strategii electorale coerente, care să asigure pregătirea partidului pentru alegerile din anul 2019, europarlamentare şi prezidenţiale şi maximizarea şanselor de câştigare a acestora.
19. Îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii internaţionali şi recâştigarea încrederii în România şi în Partidul Social Democrat. Trebuie să redevenim parteneri viabili pentru dialog în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni şi Internaţionalei Socialiste.
Stimaţi colegi,
Demersul nostru este unul onest, care nu urmăreşte interese personale, ci salvarea Partidului Social Democrat într-un moment dificil. Facem apel la toţi membrii Comitetului Executiv Naţional, parlamentari, preşedinţi de Consilii Judeţene, primari, consilieri judeţeni şi locali, membrii şi simpatizanţi ai partidului, să sprijine demersul nostru. Este important să rămânem uniţi şi solidari, să continuăm guvernarea, dar să avem şi viitor. PSD trebuie să rămână cea mai importantă forţă politică a ţării, un partid de stânga modern şi progresist, cu vocaţie europeană.
În numele comitetului de iniţiativă al prezentei Declaraţii comune,
Paul Stănescu, vicepreşedinte PSD,
Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Gabriela Firea, vicepreşedinte PSD,
Primar general al Capitalei
Adrian Ţuţuianu, vicepreşedinte PSD,
Vicepreşedinte al Senatului
Bucureşti, 19 septembrie 2018”.
Întrebat ce vor face semnatarii şi susţinătorii scrisorii, dacă Liviu Dragnea nu demisionează la şedinţa CEx, Adrian Ţuţuianu a răspuns: ”Noi suntem membri ai PSD. Vă spun de la început că nu plecăm din partid, nici nu vom face altceva, vom continua să ne exprimăm în forurile statutare ale partidului (...), pentru că nu cred că lucrurile se închid azi sau mâine. Este o scrisoare care trage un semnal de alarmă, am făcut un apel public la toţi parlamentarii PSD, la toţi liderii de filiale, la preşedinţii CJ, la primarii, partidului, consilieri locali, consilieri judeţeni să ni se alăture în acest demers care nu are la bază niciun fel de interese altele decât interesele naţionale şi interesele PSD”.
În legătură cu declaraţia lui Liviu Dragnea că ”funcţia de preşedinte al PSD nu se ia cu japca”, Ţuţuianu a replicat: ”Nu cred să fi văzut că am scris ceva de funcţii în această scrisoare şi cred că nu este cazul să discutăm de funcţii. Soluţia pe care am propusă este ca interimar conducerea să fie asigurată de preşedintele executiv, aşa cum este prevăzut în Statut şi într-un moment pe care îl vom aprecia ca fiind optim, noi am spus începutul anului viitor, să organizăm un congres în care să luăm deciziile legate de conducerea partidului”.
