Medic, despre complicaţiile după Covid: "Cele mai frecvente au fost legate de afectarea plămânului, dar sunt şi probleme cardiovasculare"

Tot mai mulţi pacienţi care s-au tratat de Covid se întorc în spitale cu complicaţii în urma bolii.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

În contextul în care spitalele sunt sufocate de pacienţi cu COVID-19, încep să se adauge şi tot mai multe cazuri de pacienţi cu complicaţii apărute după ce au trecut prin boala COVID-19. Cele mai frecvente complicaţii sunt cele pulmonare, însă pot apărea şi complicaţii cardiovasculare. Dr. Hadrian Borcea spune că în acest moment, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, sunt internaţi doi pacienţi intubaţi aflaţi în această situaţie, care aşteaptă eliberarea unor locuri în secţia de ATI.

"Au început să apară pacienţii care s-au vindecat de COVID dar se prezintă cu acuze urgente pe partea de complicaţii ale COVIDULUI, în special pulmonare, dar şi cardiovasculare. Cele mai frecvente complicaţii au fost legate de afectarea plămânului pe timpul pneumoniei virale şi care evoluează în continuare prost, în pofida tratamentului, şi acum au nevoie din nou de internare. Dar mai sunt şi urgenţe cardiovasculare, au fost câteva cazuri şi un număr semnificativ de tromboembolisme pulmonare, adică înfundarea unui vas de sânge la nivelul plămânilor, cu cheaguri de sânge, post-COVID.

Complicaţii post-Covid

Marea majoritate care au venit cu astfel de probleme nu au urmat un program de recuperare. Cred că în mare parte nu au unde, nu au acces la informaţia că ar putea să beneficieze de aşa ceva, în plus, spitalele acum fiind concentrate mai ales pe partea de luptă cu pneumoniile virale cu sars cov 2, partea de recuperare post pneumonie este lăsată aşa mai deoparte.

Ei intră pe o secţie de pneumologie sau pe o secţie de medicină internă, dar din păcate nu puţini sunt cei care au nevoie direct de terapie intensivă. Chiar acum avem în UPU doi pacienţi intubaţi, asistaţi respirator, aflaţi într-o astfel de situaţie şi pentru care aşteptăm locuri ca să fie internaţi pe secţia de terapie intensivă.

Ne aşteptam să fie, şi după valul 3 a existat această formă de manifestare de după COVID a bolii, practic aceste cazuri ţin de evoluţia naturală a bolii COVID-19, de aceea nu a fost o surpriză şi ne aşteptăm să tot crească numărul pacienţilor care se prezintă cu astfel de complicaţii de după COVID", a explicat Dr. Hadrian Borcea, pentru News.ro.

"Mulţi pacienţi nu au beneficiat de recuperare nici după valul 3"

"Ar fi bine să creăm un mecanism în cadrul sistemului sanitar, cel puţin din Bihor acolo unde pot contribui la organizare, pentru ca aceşti pacienţi să beneficieze în continuare de tratament când se reîntorc în sistemul medical, dar să şi existe o cale de recuperare acasă sau în servicii conexe care pot asigura recuperare. Un număr semnificativ de pacienţi nu au beneficiat de recuperare nici după valul 3 şi mă tem că aceeaşi situaţie va fi şi acum", a spus dr. Hadrian Borcea.

Controalele medicale după boala COVID-19, esenţiale. Medicul cardiolog Oren Iancovici spune că există pacienţi care fac miocardită la un anumit interval de timp după ce au avut boala COVID-19, dar că afecţiunea poate fi vindecată dacă pacienţii ajung din timp la medic pentru investigaţii. Specialistul atrage atenţia şi asupra altui fenomen care poate apărea tot din cauza bolii COVID-19, anume cheagurile de sânge care pot bloca arterele.

"Unul dintre efectele acestor cheaguri este şi infarctul" 

"Încă de la începutul pandemiei a fost o întrebare importantă pentru noi cardiologii dacă infecţia cu SARS-CoV-2 are un efect asupra sistemului cardiovascular. Ulterior, după ce a început populaţia să se îmbolnăvească şi să treacă prin boală, au început să vină mai mulţi pacienţi la cabinetele de consultaţie cu oboseală, fatigabilitate, greutate de a face un efort fizic moderat pe care îl puteau face înainte.Când am făcut ecografiile şi consultaţiile la aceşti pacienţi, am observat că inima este afectată cu boală care se cheamă miocardită, adică boala muşchiului cardiac, muşchi cardiac care nu mai poate să pompeze, nu mai are forţa să pompeze cum pompează la un om sănătos”, afirmă medicul.

”S-au făcut mai multe studii în ultimul an, s-a observat că unul din efectele pe termen lung ale acestei boli, COVID-19, este această miocardită. Este foarte greu de observat fără o ecografie cardiacă, dar noi nu putem să chemăm pacienţii la noi la clinică sau în general către spitale şi să facem tuturor. În acest sens, simptomatologia este extrem de importantă. Pacienţii care au simptome precum oboseala, dispnee, fatigabilitate, palpitaţii şi ştiu că au fost infectaţi cu COVID-19 trebuie să vină de urgenţă la medic să facă o ecografie şi ulterior să constatăm dacă avem această miocardită sau nu. Dacă o prindem într- fază iniţială, adică boala să nu se instaleze într-o perioadă de mai multe săptămâni, luni, ea este tratabilă, se tratează cu anumite medicamente, antiinflamatoare, fiind o boală inflamatorie. De obicei, în proporţie de peste 95% ea trece după mai multe săptămâni de tratament. În cazul în care boala nu trece, înseamnă că pacientul a fost afectat sever de miocardită şi va trebui internat şi evaluat şi investigat în continuare pe o perioadă mult mai lungă de timp", a explicat dr. Oren Iancovici.

Infarctul, unul dintre efectele posibile ale acestor cheaguri  

"Mai există şi hipercoagulabilitatea pacienţilor, unde apar mai multe cheaguri în corp tot din cauza efectelor secundare ale bolii COVID-19, care ar putea să provoace blocarea arterelor, de exemplu, la nivelul mâinilor şi picioarelo,  pentru care iniţial s-a crezut că, dacă luăm anticoagulante gen aspirină sau anticoagulante orale sau injectabile, ne-arajuta mai mult, dar unele dintre efectele acestor cheaguri este şi infarctul. Sunt puţine cazuri şi în România, dar şi în lume, cazuri de infarct acut post-COVID, unde cheagurile respective au blocat arterele coronare şi au dus la aceste infarcte.

Aceste infarcte sunt de obicei la pacienţi mai tineri, 30, 40 de ani şi vin într-o surpriză foarte mare şi de obicei sunt fatale.

Din păcate, pacienţii nu prea au ce face iniţial ca să scape, această miocardită apare aleatoriu, în procente foarte mici, nu înseamnă că fiecare dintre noi o să facă această boală, dar din principiu trebuie să ştim, cei care am trecut prin COVID, că este important să mergem la o consultaţie la pneumolog, să mergem la un medic de familie, să mergem la cardiolog, să facem toate testele necesare şi să vedem că nu mai avem alte simptome sau reacţii din cauza faptului că am trecut prin boală.

Nu este uşor, evident, să ne plimbăm pe la medici, dar dacă simţim că ceva nu este în regulă, că avem palpitaţii, că obosim, nu mai putem face efortul fizic pe care îl puteam face înainte, este extrem de important pentru că, dacă nu diagnosticăm la timp această miocardită sau efectele post infarct, sunt unele infarcte care trec pur şi simplu neobservate, efectele pe termen lung sunt majore. De la mortalitate foarte mare care vine imediat după ce am trecut prin boală până la insuficienţă cardiacă, afectarea muşchiului cardiac la vârste foarte tinere, de 40, 50 de ani şi sunt şi pacienţi pe care i-am văzut imediat după COVID şi mai ales în ultima vreme încep să vină foarte mulţi pacienţi la consultaţii, care au trecut prin boală în ultimele luni şi efectele apar abia acum.

Vin cu infarcte, vin cu insuficienţe cardiace majore, cu afectarea pompei cardiace până la 10, 20%, şi noi pur şi simplu nu mai avem ce să facem cu ei decât să le dăm medicamente, să le prelungim viaţa cât putem noi, să le facem o viaţă cât mai agreabilă şi mult mai uşoară, dar cu un prognostic extrem de prost.

Dacă avem o miocardită incipientă şi venim la medic la timp, ea cu siguranţă va trece. Dacă nu venim la timp şi stăm acasă de frica sau de neplăcerea de a merge la medic sau credem că totul este bine, şansele să avem o afectare cardiacă majoră pe termen lung sunt destul de mari", a atras atenţia dr. Oren Iancovici.