Când pică Paştele în 2024. Când pică Paştele ortodox şi cel catolic în 2025 şi în următorii ani
În 2024, Paştele Ortodox şi Paştele Catolic pică la o lună distanţă. Astfel că, 2024 o să fie unul dintre anii în care tradiţia de o săptămână diferenţă dintre Paştele Catolic şi cel Ortodox nu se mai respectă.
De Redactia Observator la 09.02.2024, 15:26- În 2024 avem distanţă mai mare decât de obicei între Paştele Ortodox şi Paştele Catolic.
Anul acesta sărbătorim Paştele Ortodox pe 5 Mai. În 2024 apare un fenomen mai rar întâlnit în ceea ce priveşte Paştele. Între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox o să avem o pauză de mai bine de o lună. Asta pentru că Paştele Catolic pică, în 2024, pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pică, în 2024, tocmai pe 5 mai.
De ce Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc la date diferite
Această diferenţă de zile dintre cele două sărbători apare din două motive. Pentru că Paştele este sărbătorit în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară şi pentru că Biserica Ortodoxă şi cea Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară luând în calcul calendare diferite.
Astfel, că Paştele Catolic este stabilit conform calendarului gregorian, Paştele Ortodox este stabilit conform calendarului iulian. Şi din acest motiv avem ani în care Paştele pică în aceeaşi zi, dar şi ani, precum 2024, în care Paştele pică în zile între care există o perioadă mai mare de o săptămână de pauză.
Paşte 2024. Când pică Paştele Ortodox în următorii ani
Dacă în 2023 sărbătorim Paştele Ortodox pe 16 aprilie, în 2024 sărbătorim Paştele Ortodox tocmai pe 5 mai. Apoi, în perioada 2025-2030 o să mai avem un singur an în care sărbătorim Paştele Ortodox în luna mai. Asta pentru că în 2025 sărbătorim Paştele Ortodox pe 20 aprilie, în 2026 sărbătorim Paştele Ortodox pe 12 aprilie, în 2028 sărbătorim Paştele Ortodox pe 16 aprilie, în 2029 sărbătorim Paştele Ortodox pe 8 aprilie, iar în 2030 sărbătorim Paştele Ortodox pe 28 aprilie. Doar în 2027 sărbătorim Paştele Ortodox pe 2 mai.
Şi pentru că în 2024 sărbătorim Paştele Ortodox pe 5 mai, românii ar urma să aibă posibilitatea unei vacanţe îndelungate. Asta pentru că românii care sărbătoresc Paştele Ortodox ar urma să aibă liber atât în primele două zile de Paşte, pe 5 şi pe 6 mai, cât şi în Vinerea Mare, pe 3 mai, dar şi sâmbătă, pe 4 mai, şi miercuri, când sărbătorim 1 mai.
Paşte 2024. Când pică Paştele Catolic în următorii ani
Dacă în 2023 sărbătorim Paştele Catolic pe 9 aprilie, cu doar o săptămână înainte de Paştele Ortodox, în 2024 sărbătorim Paştele Catolic pe 31 martie, cu mai mult de o lună înainte de Paştele Ortodox.
Pe de altă parte, în 2025, Paştele Catolic pică în aceeaşi zi, 20 aprilie, cu Paştele Ortodox. Acelaşi lucru se petrece şi în 2028, când Paştele Catolic şi Paştele Ortodox pică pe 16 aprilie. În schimb, în 2027 o să avem, din nou, o pauză mare între sărbători, pentru că Paştele Catolic pică pe 28 martie, iar Paştele Ortodox pe 2 mai. În 2026 sărbătorim Paştele Catolic pe 5 aprilie, în 2029 pe 1 aprilie, iar în 2030 pe 21 aprilie.
Când începe Postul Paştelui în 2024
În 2023, Postul Paştelui a început pe 27 februarie, conform calendarului ortodox, iar Postul Mare a început pe 22 februarie, conform calendarului catolic.
În 2024, situaţia se schimbă în mod radical. Dacă Postul Mare, cel ţinut de catolici, începe pe 14 februarie, Postul Paştelui, cel ţinut de ortodocşi, începe tocmai pe 18 martie. Se păstrează, practic, distanţa de zile pe care o avem şi între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox.
Ce zile libere legale sunt în 2024
În 2024, românii ar urma să aibă multe zile libere legale, dar şi avantajul că unele dintre ele pică în timpul săptămânii sau îşi pot crea diferite punţi pentru vacanţe prelungite.
În 2024, 1 şi 2 ianuarie, cele două zile pe care le avem libere pentru Anul Nou, pică luni şi marţi, astfel că le putem lega de weekendul 30-31 decembrie. Tot în ianuarie ar urma să avem liber de Bobotează şi Sfântul Ioan, dar aceste zile, 6 şi 7 ianuarie, pică în weekend, sâmbătă şi duminică. În ianuarie avem liber şi pe 24, de Ziua Unirii Principatelor Române, zi care, în 2024, pică miercuri.
De Paştele Ortodox avem liber, în 2024, pe 3, 5 şi 6 mai, adică în Vinerea Mare, dar şi în primele două zile de Paşte, duminică şi luni. Cele trei zile libere le putem cupla cu 1 mai, Ziua Muncii, care pică într-o zi de miercuri.
Cei mai mulţi dintre noi ar urma să aibă liber, în 2024, şi pe 1 iunie, de Ziua Copilului, care ar urma să pice, însă, sâmbătă. Tot în iunie mai avem două zile libere de Rusalii, duminică, 23 iunie, şi luni, 24 iunie.
Seria de zile libere legale continuă, în 2024, cu Adormirea Maicii Domnului (joi, 15 august, s-ar putea lega de weekendul 17-18 august), Sfântul Andrei (sâmbătă, 30 noiembrie), Ziua Naţională a României (duminică, 1 decembrie) şi Crăciunul (miercuri, 25 decembrie, şi joi, 26 decembrie, se poate lega cu weekendul 28-29 decembrie).
Metoda de calcul prin care se stabileşte data la care avem Paştele a fost aleasă în timpul primului conciliu ecumenic de la Niceea, eveniment care a avut loc tocmai în anul 325. Atunci s-a stabilit ca Paştele să pice în prima duminică de după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.
Cum însă Biserica Catolică mizează pe calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă pe calendarul iulian, de cele mai multe ori apar diferenţe de cel puţin o săptămână între data la care sărbătoresc catolicii Paştele şi data la care sărbătoresc ortodocşii.
Este interesant de precizat că există numeroase obiceiuri şi superstiţii în legătură cu ceea ce înseamnă Sfintele Sărbători Pascale. De exemplu, se spune că de Paşte nu este bine să dormi, pentru că ar urma să fi somnoros în tot restul anului şi ar urma să ai un an plin de ghinioane.
Pe de altă parte, se spune că, de Paşte, trebuie să te îmbraci cu haine noi pentru că îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. De asemenea, se spune că, în prima zi de Paşte, de cum te trezeşti trebuie să priveşti într-o cofă cu apă neîncepută, pentru a avea vederea bună tot restul anului.
Controversă în legătură cu Paştele Ortodox şi Paştele Catolic
În ultima perioadă a apărut o oarecare controversă în legătură cu data de prăznuire a Paştelui Ortodox şi a Paştelui Catolic. Concret, au apărut voci care au propus ca Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică şi Biserica Protestantă să se pună în acord în aşa fel încât Paştele să fie prăznuit în permanenţă la aceeaşi dată.
Ideea a fost primită cu o oarecare reticenţă, dar nimeni nu a respins-o pe deplin. Însă, mai este mult până departe, ceea ce înseamnă că sunt necesare consultări şi chiar este necesară organizarea unui Sinod panortodox.
Semnificaţia Paştelui
Paștile sau Paștele este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în Antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.
Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.
Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles.
El a identificat pâinea ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând, iar vinul - sângele său care urma să fie vărsat. În Întâia epistolă către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 5, el spune: “Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos s-a jertfit pentru noi.“, făcând referire la tradițiile Paștelui evreiesc și identificându-se cu mielul pascal.
O interpretare în Evanghelia după Ioan este că Isus din Nazaret, ca miel pascal, a fost răstignit aproape în același timp cu sacrificul ritual al mieilor în templu, în după-amiaza celei de a 14-a zi de Nisan. Această interpretare este inconsistentă cu cronologia din Evangheliile sinoptice.
Se presupune că „pregătirea Paștelui” din Evanghelia după Ioan, cap. 19, se referă literar la cea de a 14-a zi de Nisan, ziua pregătitoare pentru Paște, și nu în mod necesar la ziua de vineri, ziua pregătitoare pentru sabat[8] și că „mâncarea de Paște” din Evanghelia după Ioan, capitolul 18, se referă la mâncarea mielului pascal, și nu la mâncarea niciunuia din sacrificiile făcute pe perioada Zilelor Pâinii Nedospite.
Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei Luni pline după echinocțiul de primăvară.
Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea în Ierusalim a lui Isus Hristos și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.