Preotul Gabriel Cazacu, despre tradiţiile de Sf. Andrei: "Sunt frumoase, ne plac, dar nu înseamnă că au şi ceva sfânt"

Credincioşii l-au sărbătorit azi pe Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul neamului românesc. Este una dintre cele mai importante sărbători româneşti, de care sunt legate multe semnficaţii, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. Preotul Gabriel Cazacu spune că acestea sunt frumoase, dar că nu au nimic sfânt în ele.

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Sfântul Andrei este sărbătorit de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 noiembrie. Acesta este considerat ocrotitorul României, fiind primul apostol al lui Iisus Hristos care a ajuns pe aceste meleaguri.

"Andros înseamnă bărbat, bărbăţie. Ne-a oferit această putere, această tărie a credinţei, să rezistăm aici, să fim ortodocşi", spune preotul Gabriel Cazacu.

Ziua de Sfântul Andrei, 30 noiembrie, marchează începutul iernii în tradiţia veche, astfel că este o zi în care se prezice vremea pentru anul viitor.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Andrei

Agricultorii pun grâu la încolţit pentru a vedea cum va fi recolta în anul ce urmează. Punerea grâului la încolţit reprezintă un semn al belşugului şi se spune că cei care respectă acest obicei vor avea parte de prosperitate anul viitor. Tradiţia s-a mutat de la sate, la orase. Şi-a pierdut însă din semnificaţia de peste veacuri, la oraşe fiind doar o formă de amuzament în familie.

O altă tradiţie legată de sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei ţine tot de prezicerea vremii pentru anul ce urmează. Se spune că dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Dacă în schimb va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.

"Sunt frumoase, ne plac, dar nu înseamnă că au şi ceva sfânt. Am pus grâul la crescut împreună cu copiii mei, pentru că ne va previziona cum va fi anul agricol viitor. Ploaia este o binecuvântare. Toate aceste obiceiuri dau o notă specială acestei sărbători.

Se spune popular că de astăzi începe iarna, în care în tradiţia populară ies lupii. Pe noi nu ne deranjează, dar noi trebuie să credem în cele ce ţin de învăţătura Bisericii", a mai spus preotul, la Observator.

Ce trebuie să facă românii creştini în Postul Crăciunului

"În această perioadă, venim la Biserică, ne spovedim, ne împărtăşim. Facem binele şi postim, dacă putem. Dacă nu putem ţine tot postul, măcar să nu mâncăm carne de frate. Deci în această perioadă nu bârfim, ne împăcăm, îi iertăm pe cei care ne-au greşit sau cerem iertare, îi îmbrăţişăm şi le facem cadou.

Iar cel mai frumos cadou în aceste zile este timpul nostru. Timp pe care îl dăruim celor dragi, în care spunem că am muncit un an, am ostenit cu mult folos şi acum stăm împreună cu cei dragi ai noştri, ne împăcăm, ne iubim şi îi iertăm", a declarat Gabriel Cazacu.