Rivalitatea istorică dintre Galați și Brăila, pe punctul de a se risipi. Ce plănuiesc orașele despărțite de doar 13 kilometri

Galaţi-Brăila! Două oraşe legate de Dunăre, despărţite de doar 13 kilometri, dar totuşi atât de departe unul de altul. Două judeţe pe care le uneşte un imens potenţial de dezvoltare şi le dezbină o rivalitate istorică pe măsură. Născută în comunism, râca a supravieţuit democraţiei. Abia la trei decenii de la Revoluţie dă primele semne că s-ar putea risipi. 

• Klaus Iohannis, primit de Joe Biden la Casa Albă. Agenda preşedintelui României, în SUA. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila are rădăcini istorice. Înainte de Unirea Principatelor, între cele două judeţe era graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească. După 1859, a rămas, până astăzi, graniţa dintre oameni. 

 Andy Puşcă, preşedinte Universitatea Danubius: Într-adevăr, în diferite perioade istorice, economia a fost debalansată între cele două oraşe. 

Costel Fotea, preşedinte CJ Galaţi: Poate au fost unii care au alimentat, ştiţi este în popor o vorbă: băgat băţul prin gard. Oameni din exterior. 

Francisck Iulian Chiriac, preşedinte CJ Brăila: E o rivalitate să spunem care a fost doar pe hârtie sau pe glumiţe şi consider faptul că s-a şi dorit ca între cele două comunităţi să fie o rivalitate, ca să nu ne dezvoltăm împreună. 

Adrian Obreja, reporter Observator: Industrializarea Galaţiului, prin construcţia celui mai mare combinat din ţară, a dus la accentuarea acestei rivalităţi. Iată că acum, o altă construcţie, la fel cea mai mare din ţară, mă refer la podul de la Brăila peste Dunăre, a dus la coagularea relaţiilor dintre autorităţi. 

După Revoluţie, cele două judeţe vecine au fost conduse, cu mici excepţii, de oameni cu aceeaşi culoare politică. În zadar. Nici măcar când au existat planuri, nu s-a întâmplat nimic.

Andy Puşcă, preşedinte Universitatea Danubius: În 2005, chiar în sala senatului Universităţii Danubius, s-a înfiinţat prima zonă metropolitană. Care a cuprins peste 50 de unităţi administrativ-teritoriale. Nu a fost pusă în practică, nu a funcţionat, din motive politice înţeleg. 

Rivalitatea Galați-Brăila. Ce nu s-a întâmplat în 30 de ani se întămplă acum

Cele două administraţii şi-au dat mâna în cadrul unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, din care mai fac parte încă două judeţe: Ialomiţa şi Călăraşi. Primul obiectiv: un drum expres care să lege oraşele Galaţi şi Brăila de Autostrada Soarelui şi, mai departe, de portul din Călăraşi de unde bacul traversează Dunărea spre Silistra. 

Costel Fotea, preşedinte CJ Galaţi: În momentul de faţă, între cele două judeţe există o relaţie de colaborare cum n-a fost niciodată sau în ultimii 30 de ani, atât de apropiată. Avem subiecte comune, avem obiective comune. 

Francisck Iulian Chiriac, preşedinte CJ Brăila: Poate nici legislaţia nu era actualizată şi nu puteai să depui astfel de proiecte în comun. Poate şi orgoliile au stat pavăză şi împotriva acestor proiecte mari de infrastructură. 

Galați și Brăila încep să lucreze la proiecte comune. Principalul obiectiv - un aeroport

Autorităţile din Brăila şi Galaţi încep să se promoveze din ce în ce mai mult ca "a doua cea mai mare aglomerare urbană, după Capitală." În consecinţă...

Costel Fotea, preşedinte CJ Galaţi: La Galaţi se impune construirea unui aeroport pentru că are toate şansele ca, în câţiva ani de zile, cinci, şapte ani de zile, să ajungă la un număr de călători egal cu cel... cu aeroporturi care au tradiţie de peste 30 de ani.

Francisck Iulian Chiriac, preşedinte CJ Brăila: Galaţi-Brăila, Brăila-Galaţi, cum vreţi dumneavoastră să-i spuneţi, Dunărea de Jos, se va construi la Galaţi, nu avem niciun fel de problemă, pentru că este un proiect dorit şi de brăileni şi de gălăţeni. 

Mai mult, aeroportul ar urma să fie legat de cele două oraşe de un proiect unic în România: un tren suspendat.