"Drumul Prinţului Charles", către Viscri, este plin de gropi
În Episodul 8 al Campaniei Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", mergem la Viscri, satul care l-a cucerit pe Prinţul Charles. Vom descoperi însă că drumul care, în popor, a primit chiar numele moştenitorului Tronului britanic, dar care nu a mai fost reparat de aproape 10 ani.
la 27.07.2018, 19:53
Vreau să ajut: Erika ar vrea să meargă la...
Femeia care a clădit de la zero cea mai mare...
Povestea ta, locul unde s-a adunat răul acestei...
Nepăsarea, ”tratamentul” administrat bolnavilor...
Iese la iveală realitatea cruntă din unele spitale...
O femeie din Târgovişte spune că nu a întrebat-o...
- Alertă cu bombă într-un avion românesc. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
- Israelul a lansat un atac asupra Iranului, susţine un oficial american. Trei explozii au fost auzite în apropierea aeroportului Isfahan. Apărarea anti-aeriană, activată
În Episodul 8 al Campaniei Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", mergem la Viscri, satul care l-a cucerit şi pe Prinţul Charles. Vom descoperi însă că drumul judeţean, care, în tradiţia populară, a primit chiar numele moştenitorului Tronului britanic, dar care nu a mai fost reparat de aproape 10 ani.
În căutarea legendei contelui Dracula, străinii care vin în România descoperă o ţară suprinzătoare şi total diferită de cum şi-o închipuiau. Se lovesc însă de probleme care pentru noi au devenit o obişnuinţă: drumuri impracticabile şi dezinteres din partea autorităţilor pentru turism. Campania Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea" opreşte în Viscri, satul făcut celebru de Prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii. Drumul prinţului, aşa cum îi spun localnicii, este însă unul de care ar trebui să ne fie ruşine - plin de gropi, mereu în reparaţii şi niciodată gata!
Drumul Prinţului Charles n-a mai fost reparat de aproape 10 ani
Transilvania: cândva era doar tărâmul lui Dracula, în ochii străinilor. Acum, e regatul de vacanţă al Prinţului Charles. El s-a îndrăgostit de ţara noastră cu mulţi ani în urmă. La Viscri, şi-a cumpărat o casă încă din anii '90 şi, de atunci, n-a încetat să laude frumuseţile locului.
Când se întoarce în Viscri, Prinţul Charles gustă din preparatele locului, admiră arta populară şi face plimbări lungi în care îi salută cald pe localnici. În semn de mulţumire că a adus turiştii străini în micul sat din Transilvania, autorităţile i-au întins pe şosea un covor de gropi.
Suntem pe "Drumul Prinţului Charles" - cum a fost numit de locuitorii zonei. Drumul judeţean 104L, Buneşti-Viscri-Dacia. Şoseaua n-a fost reparată timp de aproape 10 ani.
Lucrările au început de câteva luni, după o lungă perioadă în care s-au autorităţile s-au împiedicat în probleme birocratice.
"Se lucrează în fiecare zi. Trecem şi noi, eu şi viceprimarul, ne uităm să vedem cum se lucrează pe acest drum", spune Mircea Bălăşan, Primarul Comunei Buneşti.
(Reporter): Când va fi gata?
"După cum au început, la anul!", răspunde primarul.
"Nu existaţi pe radarul oamenilor"
Pentru autenticitate, pentru tradiţii, pentru natura nealterată, satul Viscri se află în patrimoniul UNESCO. A ajuns să fie vizitat anual de mii de turişti. Tom şi Mark, tată şi fiu, sunt din Marea Britanie.
"Eu şi cu Tom nu cunoaştem pe nimeni care să fi fost în România. Lumea a auzit de Dracula şi vârcolaci, dar în afara de asta, nu există niciun fel de promovare pentru România. Expresia englezească este: "Nu sunteţi pe radarul oamenilor", spune Mark.
Prin urmare, localnicii profită de fiecare străin care ajunge în satul lor. Zona e cunoscută nu doar pentru frumuseţea peisajelor, ci şi pentru bisericile fortificate. Cea din Viscri a fost inclusă şi într-un top întocmit de The Telegraph.
Sunt peste 150 astfel de edificii. Însă doar 10 la sută dintre ele sunt incluse într-un circuit turistic. Restul, deşi bine conservate, rămân în anonimat.
Biserica din Criţ, lăsată în anonimat
La 96 de ani, Sofia Folbert încă are putere să îngrijească singură biserica veche de peste 600 de ani din satul Criţ. Stabilită în Germania, se întoarce în fiecare vară pe meleagurile copilăriei. Şi e ghid pentru cei care vor să le viziteze.
"Aici, înăuntru, avem o comoară care e de nespus. Nu ştim ce valoare are. Aici avem semne, anul 1611, fiecare vecinătate, stradă avea aşa ceva", spune Sofia.
În turnurile fortificate se adaposteau saşii din Criţ în timpul invaziilor străine din perioada medievală. Au supravieţuit aşa sute de ani. Tradiţia este acum dusă mai departe de o mână de oameni.
"Mai vin din auzite, unii vin la nimereală, unii doar in trecere, altii raman si peste noapte, dar nu aici, la pensiunile din sat. Două, trei persoane, patru, depinde cum ajung in zona", declară Dietmar Depner, administratorul bisericii fortificate din Criţ.
De ce nu atrage turişti biserica ridicată de Ştefan cel Mare în Pătrăuţi
"Comori" precum bisericile fortificate din Transilvania găsim şi în Bucovina. La 300 de kilometri depărtare de satul Criţ, se află Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Pătrăuţi, ridicată de Ştefan cel Mare în 1487. Aici ne aşteaptă Gabriel Herea, preot şi doctor în istoria artei. Şi-a petrecut ultimii ani studiind moştenirea lăsată în urmă de Ştefan cel Mare în acest loc. Biserica e pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. Şi a fost inclusă, de asemnea, în patrimoniul UNESCO.
"Acum 14 ani nu se vedea mare lucru din ea, era acoperita de praf si fum, asa cum vedeti in cativa martori pe care ii vedeti in Biserica. 12 ani a stat in schela, pana in 2015 si s-a descoperit ceea ce vedeti. Pastram suficienta pictura incat sa ne uimim si sa ne fie de folos sa reconstituim un crampei cultural al sfarsitului de secol XV", spune preotul.
Preotul Gabriel Herea a descoperit şi alte lucruri uimitoare. Pe care ni le-a dezvăluit, în premieră. În biserică, în funcţie de perioada anului, lumina cade pe câte o icoană diferită.
"O treabă foarte frumoasă se petrece de Crăciun. Lumina inundă această stea cu şase colţuri, e steaua intruparii lui Hristos. Proiectia solara se mişcă prin biserică, prin sfintele uşi intră în altar, iar în altar ajunge să inunde proscomidiarul. E locul unde se naşte Hristos. Iată ce avem în biserica lui Ştefan cel Mare de la Pătrăuţi", declară preotul Gabriel Herea.
Din 2010 şi până acum, preotul a făcut mii de fotografii, în fiecare anotimp, ca să arată că biserica din Pătrăuţi este o adevărată minune a Bucovinei.
"Exista o ştiinţă a construcţiilor, care spunea că Dumnezeu e constructorul, iar omul este continuatorul construcţiei lui Dumnezeu. Exact ca în Biblie. Toată biserica este construită la milimetru geometric, iar proiecţiile de astronomie, am căutat 8-9 ani un astronom care să facă toate calculele, dar nu a apărut inca niciunul", declară preotul.
Din păcate, aici abia dacă opresc 10 autocare cu turişti într-un an întreg. Biserica nu este inclusă în niciun circuit turistic, deşi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava încearcă să ne contrazică.
"Noi, Consiliul Judeţean, în 2009, avem un proiect Pelerin în Bucovina în care şi biserica Pătrăuţi este inclusă in acest pelerinaj care se face in timpul anului", declară Viorel Seredenciuc, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
Însă, pe site-ul instituţiei, biserica nu apare în programul de vizitare. Proiectul "Pelerin în Bucovina" îi duce pe turişti la Putna, Voroneţ sau Suceviţa, nu şi la Pătrăuţi.
"Am semnat cu Banca Mondială ca pana la sfarsitul anului sa avem o strategie a turismului in România, să nu mai facem turism după ureche. Ne dorim ca turismul în viitorul apropiat să devină unul din principalii contribuitori la PIB-ul Romaniei", spune Bogdan Trif, Ministrul Turismului.
Trimiteţi sugestii pentru Campania "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?"
Până când toate aceste promisiuni vor deveni realitate, campania "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?" îşi va continua călătoriile prin ţară. Vom căuta şi alte locuri care merită vizitate, dar nu beneficiază de nicio promovare. Vom face inspecţia drumurilor care duc spre destinaţiile turistice şi... "recepţia lucrărilor", acolo unde autorităţile ne-au promis că vor interveni.
Vă invităm şi pe dumneavoastră să ne trimiţi sugestii. Şi să ne scrieţi, pe Pagina de Facebook a Observatorului sau la numărul de Whatsapp 0784 67 67 67.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰