Lecţia Cernobîl: Ce a învăţat România din catastrofa nucleară din 1986, din URSS?
Cel mai grav accident nuclear din istorie - Cernobîlul - a schimbat definitiv lumea. Toate centralele de pe glob şi-au revizuit măsurile de siguranţă şi radioprotecţie pentru a evita repetarea tragediei. România n-a făcut excepţie. Specialiştii au numit-o: „lecţia Cernobîl".
România anului 2017. 31 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie. Şi 21 de la punerea în funcţiune a primului Reactor Nuclear de pe teritoriul ţării noastre.
DANIELA LULACHE, Director SNN:
Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, Unitatea 2 în 2007. Proiectul nuclear a început în anii '70 şi '80.
Testele se fac în mod repetat. Fiecare om trebuie să ştie exact ce are de făcut. Nimeni nu are voie să greşească: orice eroare poate duce la un dezastru!
- Vreau să ajut: Erika ar vrea să meargă la şcoală, dar nu este acceptată din cauza vederii. 10.000 de euro...
- Un nou sezon al campaniei "După noi, gunoiul" începe joi, la Observator 19
- ZU TV dă startul campaniei “7 ani de ZU TV” şi lansează contul official de TikTok al canalului
- Povestea ta, locul unde s-a adunat răul acestei pandemii. Strigăte de ajutor, durere și nepăsare în urma unui...
- Nepăsarea, ”tratamentul” administrat bolnavilor Covid în spitalele sufocate de pacienți
RODIN TRAICU, Preşedinte CNCAN:
România cred că a învăţat atunci un lucru foarte important. Niciodată nu faci rabat de la proiectul, de la basic engineering, până la faza de detaliu a proiectului şi până la punerea în funcţiune. Dar niciodată în ceea ce priveşte managementul calităţii.
Sunt 21 de ani de când ne întrebăm dacă Centrala de la Cernavoda este sigură.
RELU ISTRATE, inginer operare CNE CERNAVODĂ:
Faţă de Centrala de la Cernobîl, noi, la CNE Cernavodă, avem multe facilităţi existente prin proiectul Centralei care împiedică un astfel de eveniment.
Cea mai mare eroare de la Cernobîl a fost oprirea sistemului automat atunci când cerea întreruperea testului care a dus la catastrofă. A fost şi prima lecţie pentru CNE Cernavoda. Ceea ce înseamnă că funcţiile de reacţie nu pot fi încetinite.
Sunt două sisteme de control şi alte două sisteme de oprire rapidă, care asigură oprirea reactorului. Toate patru au rolul să asigure oprirea reacţiei în lanţ. Centrala de la Cernobîl avea unul singur.
Chiar dacă tehnologia e mult mai avansată, trebuie luată în calcul şi eroarea umană.
DAN BÎGU, director de operare CNE CERNAVODĂ:
Există termenul acesta de excelenţă nucleară. Se foloseşte pentru a exprima un set de standarde care sunt definite în domeniul acesta, în industria nucleară, pentru că a fost nevoie să apară aşa ceva după evenimentul de la Cernobil din 1986. Importantă nu este tehnologia, cât ce fac oamenii cu acea tehnologie. Iar elementul cel mai important: un centru de comandă dedicat.
VASILICĂ SIMIONESCU, inginer operare CNE Specialist, Serviciul Tehnic Radioprotecţie:
Aici, practic, este o facilitate care stă în aşteptare. Ea se activează numai în astfel de situaţii de urgenţă.
Orice accident nuclear din lume, orice incident cât de minor, aduc după ele implementarea de noi sisteme de siguranţă pentru toate celelalte centrale nucleare. Un Cernobîl nu se poate întâmpla la Cernavoda, dar există situaţii care sunt posibile şi, bineînţeles, sunt luate în calcul. Oamenii cheie din sistemul nuclear din România au discutat, deschis, pentru prima dată, despre eventualele pericole asupra obiectivului zero.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰