Video Cum puteam evita criza de la Cernavodă. Risipim anual energie care ar putea alimenta ţara o lună şi jumătate

• În total, România are peste o jumătate de milion de kilometri de rețele electrice de transport și distribuție
• Vremurile s-au schimbat şi atât producţia, cât şi consumul sunt altele acum

Cu alte cuvinte, degeaba avem soare și vânt, dacă risipim energia. Putem construi oricâte parcuri solare sau eoliene dorim, însă fără o reţea capabilă, care să transporte această energie către consumatorii finali nu vom putea beneficia de costuri mai reduse. Autostrăzile pe care se plimbă această energie - stâlpii şi firele pe care le vedeţi- sunt vechi de zeci de ani, iar investiţiile estimate de specialişti până în 2030 ajung la ordinul miliardelor de euro.

"Este vorba de o sumă de aproximativ 15 miliarde de euro care ar trebui investite în reţea- atât de transport, cât şi de distribuţie de energie", spune Corneliu Bodea, expert în Energie. 

Ar trebui, dar deocamdată ne-am propus să alocăm puţin peste două miliarde de euro până în 2035 şi doar în reţeaua de transport. Adică în acele autostrăzi care transportă energia pe distanţe mari, la tensiuni înalte. Dar şi reţeaua de distribuţie sau, să spunem, străzile pe care ajunge curentul de la staţiile de transformare către casele noastre, la joasă tensiune, necesită îmbunătăţiri.

În total, România are peste o jumătate de milion de kilometri de rețele electrice de transport și distribuție

Pe lângă riscul de uzură şi, implicit, ca staţia de transformare să se strice, pierderile în reţea pot ajunge la 10%, chiar 20% spun specialiştii, ceea ce- în final- se va regăsi şi în facturile noastre.

Adică din costul mediu al unui megawatt-oră, să spunem 120 de lei, între 12 și 25 de lei costă doar găurile din rețea.

Pierdem într-un an energie, mai ales sub formă de căldură, cât ne-ar ajunge să alimentăm toată ţara timp de o lună şi jumătate. O recunoaște chiar ministerul Energiei.

"La o producţie de 55 de terawatti de energie electrică - undeva între cinci şi 6 terawatti de energie electrică sunt pierduţi prin reţele. Avem o problemă de vechime, avem o problemă de eficienţă", spune Sorin Elisei, Secretar de Stat în Ministerul Energiei. 

"Dacă nu modernizăm reţelele rapid şi mă refer aici la reţelele de distribuţie- atunci problema este că nu putem să beneficiem de tot ce înseamnă producţie nouă- prosumatori, comunităţi de energie", spune Corina Murafa, expert în Energie. 

Sunt pierderi în lanț: pentru noi, consumatorii, pentru producători și, în final, pentru întreaga Românie.

"Înseamnă să ajungem ca reţelele electrice să fie un ambuteiaj pentru creşterea economică a României", spune Volker Raffel, CEO-ul unui furnizor de energie.

"Noi, din păcate, nici nu am direcţionat foarte mult din fondurile europene către investiţii în reţele- şi asta a fost o mare greşeală", spune Corina Murafa, expert în Energie. 

"Noi plătim pentru că, teoretic, nişte coloşi industriali - fie au consumat cândva, fie au produs cândva. Iar această situaţie cu actualizarea lor nu există în planificarea liniilor. Liniile sunt planificate ca şi cum aceşti actori ar exista", spune Răzvan Nicolescu, expert în Energie. 

83% dintre liniile de transport au fost puse în funcţiune între 1960 şi 1979, 14% între 1980 şi 1999 şi doar 3% după anul 2000, arată rapoartele oficiale.

Vremurile s-au schimbat şi atât producţia, cât şi consumul sunt altele acum

"Această situaţie poate fi clarificată doar dacă trecem la un tip de tarifare care să ţină cont şi de capacitate", spune Răzvan Nicolescu, expert în Energie. 

Adică de cât şi unde producem energie.

"Avem zone de injecţie concentrate în Dobrogea şi sud şi o zonă relativ deficitară în Transilvania şi Moldova. În mod ideal ar trebui să consum acolo unde produc sau cât mai în apropiere de locul de producere, în aşa fel încât să nu fie nevoie de reţele de zeci sau sute de kilometri care să ducă energia din punctul A în punctul B", spune Sorin Elisei, Secretar de Stat în Ministerul Energiei. 

"Consumatorii, de exemplu, din România- nu pot să beneficieze în momentul de faţă de tarife dinamice- adică să profite că în timpul zilei energia este ieftină - pentru că nu au instalate smart metere şi pentru că reţelele nu sunt modernizate cât să poată să balanseze în timp real fluxurile de energie", spune Corina Murafa, expert în Energie. 

"Apoi vine stocarea. Stocarea şi ea trebuie gestionată într-un sistem inteligent, să poată să fie acţionată de la distanţă", spune Corneliu Bodea, expert în Energie. 

Speranţe sunt. Planul Transelectrica aprobat recent de ANRE prevede în următorii ani 117 lucrări de investiţii pentru modernizarea liniilor şi staţiilor, creşterea capacităţii şi digitalizarea reţelei.

"Toate astea înseamnă că putem să reducem, după modelele noastre, factura la casnici cu 25% până în 2035", spune Volker Raffel, CEO-ul unui furnizor de Energie. 

Chiar dacă tariful de distribuţie va rămâne mare pe fondul amortizării investiţiilor, preţul energiei ar putea scădea.

"Eu m-aş aştepta la scăderi mai în zona lui 10-15 la sută poate în anii aceştia, urmând ca apoi să vedem acest procent crescând  poate chiar mai devreme de zece ani de acum încolo- eu văd potenţialul faţă de nivelurile actuale a unei scăderi chiar spre 50%", spune Corneliu Bodea, expert în Energie. 

Până când trecem de la vorbe la fapte simţim, cu fiecare factură, cât costă să fii român.