Exclusiv România, "grânarul Europei", importă tot mai multă mâncare. Cum a ajuns să vândă grâu şi să cumpere pâine
Suntem la pământ, deşi avem cel mai bun pământ! România e campioană la producţia de grâu, porumb sau floarea soarelui, dar pe mesele noastre ajunge tot mai multă mâncare din import. Agricultura este în pericol, iar statul asistă nepăsător cum ne vindem ieftin grânele, iar apoi aducem de afară pâine, paste, mălai sau ulei. Un paradox care persistă de ani şi ani, dar care riscă să ducă la faliment atât fermierii, cât şi procesatorii. Avem cu ce, avem cu cine, dar nu ştim de unde să ne apucăm de treabă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google"România are un grad de autosuficienţă de 100% la toate produsele agroalimentare.", a declarat Florin Barbu, Ministrul Agriculturii.
"Avem o marfă foarte bună şi nu ştim ce să facem cu ea.", spune Cezar Gheorghe, consultant în Agricultură.
Care este cheia într-o Românie cu pământ de aur, dar prinsă într-o agricultură de paie
"Când vedem holdele acestea ne bucurăm oare pe deplin?", spune Costel Vînătoru, cercetător.
Nu ne bucurăm. Suntem Grânarul Europei şi mâncăm de la alţii.
"Suntem dependenţi de importuri. Atunci când cumpărăm un produs agricol finit- mă gândesc în primul rând la pâine- 20% din valoarea pâinii reprezintă valoarea seminţei de import. Noi nu avem o strategie coerentă de dezvoltare a sistemului de producere de seminţe în România.", adaugă Costel Vînătoru.
Dacă vorbim despre grâu, din cele 13 milioane de tone pe care le producem într-un an, 8,5 milioane ajung la export şi doar o cantitate mică, de puţin peste 3 milioane de tone- ajunge să fie procesată, restul grâului rămânând în stocuri. Pe de altă parte, la rapiţă situaţia este şi mai dramatică. Aici procesăm doar o cantitate de jumătate de milion de tone pentru biocombustibil, diferenţa de până la 3 milioane ajunge şi ea tot peste graniţă.
Suntem Grânarul Europei şi mâncăm de la alţii
La floarea-soarelui, procesăm maximum un milion şi jumătate de tone din recolta anuală de 2,7 milioane de tone. Romania are 23% din producţia de floarea soarelui la nivel european, dar importă ulei din Ucraina şi seminţe din Argentina. La fel se întâmplă şi cu porumbul. Anul trecut, recolta a fost puţin peste 6 milioane de tone, pe fondul secetei severe. Chiar şi aşa, doar 2 tone şi jumătate de porumb au rămas în ţară, la procesat. Asta deşi poate fi folosit în consumul uman, furajer şi industrial.
"Gândiţi-vă ce ar însemna pentru industrie să procesăm mult mai mult, să vindem uleiul de rapiţă complexului de biocombustibil, seminţe de floarea-soarelui- identic. Suntem cel mai mare producător de seminţe din Uniunea Europeană.", spune Cezar Gheorghe, consultant în agricultură.
"Noi producem materia primă. Noi nu procesăm, asta e cea mai mare problemă la nivel naţional. Producem mult, producem bine, dar nu procesăm. Această parte de venit din procesare nu intră în economie. S-au închis foarte multe fabrici. Automat, nu mai are cine să proceseze.", explică Valentin Jecu, fermier din Râmnicu Sărat.
Consultant în Agricultură: Suntem cel mai mare producător de seminţe din Uniunea Europeană
Iar cele rămase deschise se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari.
"În ultimii cinci ani eu estimez că cheltuielile noastre au crescut cu vreo 80 la sută. Deşi în mod oficial să zicem că inflaţia cumulată e undeva pe la 50%.", spune Ciprian Popa, procesator panificaţie.
Suntem în fabrica unuia dintre cei mai mari producători români din morărit şi panificaţie, în judeţul Prahova. Din aceste cuptoare ies patru mii de pâini pe oră. Într-o zi se coc peste 100 de mii de produse de panificaţie, adică nu mai puţin de 33 de tone. Ele ajung în magazine mari şi mici din toată ţara. Ciprian Popa este cel din spatele afacerii.
Agricultura este în pericol, iar statul asistă nepăsător cum ne vindem ieftin grânele
"Noi putem produce poate de două ori mai mult decât producem în acest moment. De ce nu producem mai mult? Pentru că consumul a scăzut.", adaugă Ciprian Popa.
După opt luni consecutive de scădere a consumului, concluzia este tristă.
"Rezilienţa consumatorilor faţă de creşteri este din ce în ce mai slabă.", mai precizează Ciprian Popa.
Pentru procesatori, soluţia ar fi exporturile. Dar procesatorii spun că nu pot fi competitivi cu cei din Europa, cărora statul le subvenţionează energia şi le oferă tot felul de scheme de ajutor.
"Ar trebui statul să aibă pârghii de intervenţie ca atunci când avem o producţie bună să putem să o valorificăm eficient ca fermierul să aibă forţă să reziste. Ceva nu funcţionează.", spune Costel Vînătoru, cercetător.
L-am întrebat ce nu funcţionează pe fostul ministru al Agriculturii.
Reporter: De ce nu avem procesare?
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: În momentul de faţă avem în construcţie unităţi de procesare de aproape două miliarde de euro- în următorii trei ani România va deveni cel mai important jucător pe procesare din sud estul Europei.
"Punem carul înaintea boilor. Ne gândim să deschidem capacităţi noi, când avem capacităţi care funcţionează la 50% din potenţial, fără să ne gândim de ce funcţionează la 50% din potenţial.", spune Ciprian Popa.
Adevărații câștigători: cei care transformă materia primă în valoare adăugată
Lipsa procesării afectează şi fermierii, care sunt obligaţi să vândă la preţuri mici, pentru a nu rămâne cu producţia în hambare.
"Grâul se păstrează la acelaşi nivel scăzut de 90 de bani, preţ cu care valorificam şi-n 2012 şi-n 2013 şi-n 2015 şi-n 2010, când costurile noastre de producţie erau mult mai scăzute. Ca să vă faceţi o idee, am achiziţionat un tractor agricol în anul 2019 cu 190.000 de euro. Astăzi acelaşi tractor se tranzacţionează la 330.000 de euro.", spune Cosmin Iancu, fermier.
Fără o strategie clară din partea statului, asul pe care-l avem în agricultură se pierde încet, dar sigur. Adevăraţii câştigători nu sunt cei care produc mai multă materie primă, ci aceia care o transformă în produse finite. Aşa am putea mânca şi noi mai ieftin şi mai bun, de acasă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
