Video Se prăbuşeşte consumul, care reprezintă 60% din PIB. "Nu o să mai vedeţi acele coşuri pline în supermarketuri"
Cât ne costă austeritatea? După jumătate de an de la primele măsuri fiscale, aflăm şi răspunsul. Asistăm la cea mai mare criză a consumului din ultimul deceniu, semn că puterea de cumpărare a românilor este tot mai slabă, iar asta ne poate duce într-o prăpastie şi mai adâncă: adevărata recesiune. Scăderea consumului loveşte direct economia şi veniturile bugetare, afectează firmele şi îi lasă pe mulţi fără locuri de muncă. Toate explicaţiile într-un nou episod din campania Observator- cât costă să fii român.
"Efectele pentru economia României dacă n-am fi luat nicio măsură erau devastatoare", a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Efectele de care vorbeşte ministrul Finanţelor se văd în consum. Măsurile de austeritate au adus scăderi vizibile în fiecare lună. Octombrie şi noiembrie au înregistrat vânzări cu 4% mai mici faţă de acum un an.
"Simt că am mai puţini bani, cheltui mai mult pe mâncare. Sunt mai cumpătat, mă forţează chitanţa de la casă", a spus un cetăţean.
"Cauza este puterea de cumpărare scăzută, comparativ cu creșterea prețului, inflația. De ce a creștut prețul? Taxe, costuri noi, accize, TVA", a precizat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
"Creşterea TVA-ului a lovit puternic în populaţie şi în puterea de cumpărare. Această creştere clar că loveşte, în primul rând, în pătura mai săracă a populaţiei. Partea de consum reprezintă partea mai mare din cheltuielile familiei. Din păcate pentru un stat e măsura cea mai uşoară, să lovească în cetăţean şi contribuabil, că e mult mai uşor să colectezi de acolo", a spus Alex Milcev, expert în fiscalitate.
La ce au renunţat românii
La tot ce nu e strict necesar: ieşiri în oraş, vacanţe, telefoane şi electrocasnice, cosmetică şi alte servicii. Românii nu se mai întind mai mult decât le e plapuma. Nici măcar când e vorba de mâncare.
"În primul rând, produsele de impuls au o scădere foarte, foarte mare. Aproape nu se mai vând deloc. Brânzeturile cu mucegai, salamurile crud-uscate, unturile de import au scăderi masive", a declarat Feliciu Paraschiv, Asociaţia Retailerilor Mici şi Mijlocii.
Feliciu Paraschiv, patronul unui lanţ de supermarketuri din Vrancea, îi reprezintă pe toţi comercianţii mici şi mijlocii din ţară.
"Lucrurile nu arată bine deloc. Dacă am măsura tot volumul de marfă vândut în 2024 şi l-am compara cu cel vândut în 2025 vom descoperi o pierdere de 7,6%. Ăsta e un lucru foarte grav. De data asta au scăzut alimentele, un lucru fără precedent de la criza din 2008", a mai spus Feliciu Paraschiv.
De atunci nu a mai fost un declin atât de accentuat la alimente ce pot lipsi din meniul zilnic, precum carnea de vită, fructele de mare sau snacks-urile.
Scăderea puternică a continuat şi în prima lună din acest an
"În ianuarie a fost bombardamentul cu creșterea taxelor locale. A avut un impact atât de mare asupra consumatorilor încât consumul s-a prăbușit", a spus Dorin Cojocaru.
"Decembrie cu ianuarie au fost cele mai slabe din ultimii 10-15 ani", susţine Feliciu Paraschiv.
"E undeva la 10% faţă de anul trecut scăderea. Dulciurile au scăzut ceva mai mult, băuturile carbogazoase, alcoolul. Coşul mediu începe să se restrângă. Omul începe să facă economii pe toate părţile. Sunt facturile mai mari şi atunci se simte şi în coşul mediu", a precizat Cezar Armeanu, comerciant.
Cezar Armeanu deţine, împreună cu fratele său, opt magazine de cartier în Constanţa. O afacere de familie, pornită în urmă cu trei decenii, de care depind 130 de angajaţi.
"Nu poţi să-ţi faci niciun plan pe termen mediu şi lung. E un moment de cotitură în care, dacă nu reuşim toţi să ne efientizăm businessurile, mai mult ca sigur ajungem să dăm faliment în foarte scurt timp", a mai spus Cezar Armeanu.
"Uitați-vă în coșurile din hipermarket-uri. Nu o să mai vedeți acele coșuri pline, cum vedeam acum câțiva ani. De ce să expire la mine în frigider, să nu expire în vitrina hipermarket-ului? De ce să se strice la mine și nu la el?", a explicat Dorin Cojocaru.
Restaurantele, tot mai goale
Dacă în magazine coşurile sunt tot mai goale, în restaurante nici măcar nu mai sunt clienţi. Într-un local care avea 100 de clienţi pe zi, acum abia dacă mai intră 10.
"Clienții care altădată ieșeau de două, trei ori pe săptămână la restaurant, acum ies de două ori sau poate niciodată. La fel și consumul în locație, cei care făceau o notă de 500-600 de lei, acum se limitează la o notă de 200-300 de lei", a mărturisit Ciprian Ion, patron de restaurant.
Ciprian Ion are un local la marginea Captalei, într-o zonă rezidenţială.
"Toată lumea se vaită de o scădere într-un procent de 20-30%", a mai spus Ciprian.
Sunt mii şi mii de afaceri pe minus, fiecare cu aportul său la economia ţării. Scăderea consumului cutremură economia, care în România reprezintă mai bine de jumătate din produsul intern brut.
"Tendinţa asta afectează tot lanţul. În spatele nostru noi avem distribuitorii, mai departe avem procesatorii. Avem producătorii", susţine Feliciu Paraschiv.
Reporter: Va rezista toată lumea în contextul ăsta?
Ciprian Ion, patron de restaurant: Sincer nu cred.
Avertismentul BNR: risc de recesiune
"În momentul în care apar probleme din astea de criză, profitul nu e suficient de mare încât să poţi să menţii societatea pe linia de plutire. Trebuie să tai ceva, altfel intri în faliment. Cu siguranţă se ajunge la reduceri de personal", potrivit lui Feliciu Paraschiv.
"Atenţie că ar putea el, ca atare, acest declin al cifrei de afaceri din comerţ să ducă la o recesiune adevărată, pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investiţiile publice. Consumul populaţiei în scădere, dureros din punct de vedere social", a avertizat şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Practic, există riscul pierderii a mii de locuri de muncă în retail şi HoReCa, dacă scăderea consumului va continua în lunile următoare. Vor fi concedieri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă deja în industria auto sau IT, situaţii prezentate în episoadele precedente din campania "Cât costă să fii român".
Guvernul apără pachetul fiscal
"Aşa cum s-au desfăşurat lucrurile în 2025 nu putem discuta despre o evitare a pachetului 1 sau pachetului 2. Să nu uităm că pachetul 1, care a implicat şi majorarea TVA ului a deschis posibilitatea renegocierii PNRR şi a salvat îngheţarea fondurilor europene. Efectele pentru economia României dacă n-am fi luat nicio măsură erau devastatoare. Tipul de măsuri pe care trebuia să îl luăm ar fi fost mult mai dur", a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
"Dar cât ai pierdut? Sau cât vei pierde peste șase luni? Câte firme IMM-uri au intrat în faliment? Câte firme își mută sediile în Bulgaria sau în altă țară", se întreabă Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.
Toate astea înseamnă inclusiv venituri mai mici la bugetul de stat. Iar până la "recesiunea adevărată" de care vorbeşte guvernatorul BNR mai este doar un pas, dacă măsurile de relansare economică anunţate de Guvern vor rămâne doar pe hârtie. În episodul următor aflăm "Cât costă să fii român" în industria mobilei, un sector de două miliarde de euro.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
