A absolvit o facultate de top din Londra și a aplicat la 100 de joburi, dar este șomeră: "Este foarte de greu"

Emily Shulman, în vârstă de 22 de ani, spune că ea și prietenii săi de la universitate se confruntă cu mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă în Marea Britanie.

Pe hârtie, obținerea unui loc de muncă după absolvirea unui master în jurnalism la Goldsmiths University din Londra ar fi trebuit să fie un proces destul de simplu, spune ea. Tânăra de 22 de ani obținuse deja o diplomă de licență în criminologie și sociologie la University of Nottingham și acumulase numeroase experiențe profesionale și stagii de practică.

Cu toate acestea, după mai mult de 100 de candidaturi, ea este în continuare șomeră și se numără printre cei aproximativ un milion de tineri care încearcă să își găsească un drum profesional.

„La început primeam respingeri instantanee, dar, pe măsură ce am acumulat mai multă experiență de muncă, am început să primesc mai multe invitații la interviuri. Dar, în final, totul nu ducea nicăieri”, a declarat ea pentru The Independent. „Am încercat diferite abordări, cum ar fi să contactez oameni pe LinkedIn, să aplic online, să trimit e-mailuri, dar de foarte multe ori pur și simplu nu am mai primit niciun răspuns.”

Date oficiale recente au arătat că numărul locurilor de muncă vacante din Marea Britanie a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, în intervalul de trei luni până în iulie. Cel mai recent sondaj realizat de Office for National Statistics (ONS) a constatat că firmele mici ar putea evita recrutările din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă și a altor cheltuieli de afaceri, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu a provocat incertitudine economică și creșterea costului vieții.

Situația i-a afectat în mod special pe tineri. Cele mai recente date, publicate la începutul acestui an, arată că numărul persoanelor cu vârste între 16 și 24 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională, așa-numiții „NEET”, a ajuns la aproape un milion.

„Cred că foarte mulți oameni sunt în aceeași situație ca mine”, a spus ea. „Sora mea este cu un an mai mare și a făcut o conversie profesională în drept, dar nu a reușit să obțină un contract de formare. Până la urmă, s-a mutat la Manchester și face ceva legat de drept, dar nu ceea ce își dorea cu adevărat. Mulți dintre prietenii mei de la master sunt încă șomeri. Este oricum foarte greu să treci de la viața independentă din timpul facultății la a locui din nou cu părinții. Costurile din Londra fac socializarea foarte dificilă. Să ieși seara în oraș este extrem de greu atunci când nu ai niciun venit.”

De atunci, tânăra a făcut mai multe stagii neplătite pentru a acumula cât mai multă experiență profesională, însă spune că piața muncii este „suprasaturată” și că multe anunțuri cer câțiva ani de experiență chiar și pentru posturi de junior.

Ce sunt joburile - fantomă

O altă problemă menționată de candidați este existența așa-numitelor „joburi fantomă”. Termenul se referă la practica unor angajatori sau recrutori de a publica anunțuri pentru posturi care este posibil să fi fost deja ocupate sau care poate nici nu au existat vreodată. Scopul este adesea construirea unei baze de candidați pentru recrutări viitoare sau păstrarea unei liste de persoane care ar putea fi contactate în cazul în care noul angajat nu se dovedește potrivit.

Un raport publicat de Primăria Londrei în aprilie a constatat că inteligența artificială amenință cel puțin un milion de locuri de muncă doar în Londra, în special posturi administrative și locuri de muncă din domenii precum IT-ul și analiza datelor. Femeile, care sunt reprezentate într-un număr mai mare în funcții administrative și de birou, tinerii și persoanele cu niveluri ridicate de educație se numără printre categoriile cele mai expuse, potrivit raportului.

„Încerc să rămân optimistă, dar este foarte descurajant, mai ales când simți că nu îți poți sărbători realizările”, a spus ea. „Mă apropiam de finalul masterului, dar acel termen-limită din septembrie care se apropia și faptul că nu aveam nimic concret de arătat au umbrit totul. Simți că nu poți să te bucuri până când nu știi ce vei face mai departe”.

ONS a transmis că estimările sale preliminare arată că, între mai și iulie, au existat cu aproximativ 6.000 de locuri de muncă vacante mai puține comparativ cu perioada februarie-aprilie. Astfel, numărul posturilor vacante a scăzut la 707.000, cel mai mic nivel din ultimii peste cinci ani sau, dacă sunt excluși anii pandemiei de Covid, cel mai redus din 2014. Numărul locurilor de muncă disponibile scăzuse puternic încă de la începutul anului, semn că firmele își limitau recrutările pe fondul incertitudinii economice și al creșterii costurilor salariale.

Nu doar absolvenții întâmpină însă dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil. Spencer Stern, în vârstă de 44 de ani, a lucrat timp de nouă ani ca analist senior de date înainte de a-și părăsi postul vara trecută. De atunci, a aplicat la peste 200 de locuri de muncă, iar căutarea sa continuă.

„Uneori pur și simplu devin frustrat și trimit aplicații fără să-mi mai pese”, a spus el. „Ai toate aceste joburi cu opțiuni de tip «easy apply» bazate pe inteligență artificială, despre care eu cred că sunt destul de slabe. Practic, arunci aplicațiile într-o gaură neagră. Ele inundă recrutorii cu CV-uri, ceea ce face lucrurile și mai dificile pentru cei care nu folosesc aplicații de trimitere automată a candidaturilor. În ceea ce privește dificultățile de pe piața muncii, s-a trecut de la câteva etape la un număr ridicol de etape. Acum trebuie să aplici cu o scrisoare de intenție și un chestionar, apoi să faci un interviu video înregistrat fără interlocutor, un test, o discuție cu un recrutor, una cu managerul care face angajarea, o temă pentru acasă și o prezentare, înainte de a ajunge la interviurile față în față.”

Drept urmare, Stern își canalizează energia în dezvoltarea propriei afaceri, despre care speră că îi va ajuta pe angajatori să filtreze CV-urile pentru a găsi mai ușor informațiile relevante.

„Unul dintre cele mai devastatoare lucruri când nu ai un loc de muncă este timpul nestructurat”, a spus el. „Este devastator pentru psihic, așa că, în timp, a trebuit să-mi organizez gândurile și să găsesc ceva care să mă țină ocupat, într-un mod pe care sper să îl pot monetiza.”