Antena Meniu Search
x

Avertismentul Băncii Mondiale: Majorarea ratelor dobânzilor este o lamă cu două tăișuri. De ce se tem economiștii

Majorările ratelor dobânzilor de către băncile centrale din întreaga lume ar putea declanşa o recesiune globală în 2023, a avertizat Banca Mondială, transmite BBC.

de Redactia Observator

la 16.09.2022, 10:39

bancnote euro
Avertismentul Băncii Mondiale: Majorarea ratelor dobânzilor este o lamă cu două tăișuri. De ce se tem economiștii - Shutterstock

Instituţia financiară internaţională a atras atenţia că băncile centrale au majorat dobânzile "cu un grad de sincronizare care nu a mai fost văzut în ultimele cinci decenii", pentru a răspunde creşterii preţurilor, dar majorarea ratelor face împrumuturile mai costisitoare, ceea ce poate încetini creşterea economică. De asemenea, majorările dobânzilor, care vor continua probabil şi în 2023, ar putea să nu fie suficiente pentru a readuce inflaţia la nivelul de dinaintea pandemiei.

Avertismentul Băncii Mondiale vine înaintea şedinţelor de politică monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Angliei (BoE), care ar urma să majoreze dobânzile-cheie. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de referinţă cu 0,75%, cea mai mare creştere a costului creditului decisă vreodată de instituţia de la Frankfurt, în contextul exploziei inflaţiei în zona euro.

"Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 1,25%, 1,50%, respectiv 0,75%", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

Economia mondială a încetinit după pandemia de coronavirus și izbucnirea războiului

Pe acelaşi subiect

Economia mondială se confruntă cu cea mai profundă încetinire, după redresarea în urma recesiunii din 1970, încrederea consumatorilor a scăzut mai mult decât în precedentele recesiuni globale, iar "cele mai mari trei economii globale - SUA, China şi zona euro - încetinesc semnificativ. "În aceste condiţii, chiar şi o lovitură moderată la adresa economiei globale în 2023 ar putea duce la recesiune", se arată într-un studiu publicat de Banca Mondială.

Instituţia a solicitat băncilor centrale să-şi coordoneze acţiunile şi "să comunice clar deciziile", pentru "a reduce gradul de înăsprire al politicii monetare necesar", transmite Agerpres.

"Creşterea economiei mondiale încetineşte semnificativ, iar continuarea acestei tendinţe va provoca probabil recesiune în multe ţări", a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, care şi-a exprimat îngrijorarea că aceste tendinţe vor persista, cu consecinţe devastatoare pentru piaţa emergentă şi ţările în curs de dezvoltare.

Sunt necesare măsuri pentru a majora investiţiile şi productivitatea

Oficialul a apreciat că autorităţile ar trebui să se concentreze pe majorarea producţiei, nu pe reducerea consumului, să ia măsuri pentru a majora investiţiile şi productivitatea.

Dacă perturbările din lanţurile de aprovizionare şi presiunile asupra pieţei forţei de muncă se diminuează, rata inflaţiei globale de bază, excluzând energia, s-ar putea situa la aproximativ 5% în 2023, aproape dublu faţă de media din ultimii cinci ani înaintea pandemiei.

Pentru a reduce inflaţia, băncile centrale ar trebui să majoreze dobânzile cu încă două puncte procentuale, dar o asemenea creştere, alături de turbulenţele de pe pieţele financiare, ar încetini avansul economiei mondiale la 0,5% în 2023, sau o contractare de 0,4% exprimată pe cap de locuitor, ceea ce ar corespunde definiţiei tehnice a unei recesiuni globale, se arată în studiul publicat de Banca Mondială. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

35 de lei kilogramul de carne de miel înainte de Paşte. Consideraţi preţul acceptabil?

Observator » Stiri economice » Avertismentul Băncii Mondiale: Majorarea ratelor dobânzilor este o lamă cu două tăișuri. De ce se tem economiștii