BNR decide azi dobânda-cheie. Când ar putea să scadă
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României se reunește joi, 8 octombrie, pentru o nouă ședință de politică monetară, în care va decide nivelul dobânzii-cheie. În prezent, rata se află la 6,5% pe an, iar analiștii se așteaptă ca banca centrală să o mențină la același nivel.
Dobânda-cheie este menținută la 6,5% din august 2024, iar o eventuală reducere ar putea veni abia după ce inflația va da semne mai clare de temperare. Potrivit experţilor bancari, inflația de bază, deși a coborât de la 8,5% la 6,2%, rămâne persistentă și este estimată să reintre în intervalul-țintă al BNR abia în ultimul trimestru din 2027.
Analiștii estimează că dobânda-cheie ar putea rămâne la 6,5% cel puțin până în mai 2027, în condițiile în care inflația de bază continuă să fie ridicată. În același timp, piețele estimează în prezent că principalele bănci centrale vor continua să majoreze ratele dobânzilor până în aprilie 2027.
Majorări ale dobânzii în România par puțin probabile într-o economie care funcționează cu un deficit de cerere profund negativ, explică specialiştii. Ratele dobânzilor din piață au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții pe piața valutară, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leul
Când ar putea scădea dobânda-cheie
O reducere a ratei dobânzii de politică monetară este posibilă la începutul anului viitor, pe măsură ce rata inflației va scădea sub rata dobânzii de politică monetară, a declarat, pe 13 august, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
"În momentul ăsta nu pot să vă spun (când ar putea avea loc o reducere a dobânzii de politică monetară - n.r.), pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor", a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă este de așteptat o reducere a ratei dobânzii de politică monetară în acest an.
În ceea ce privește presiunea instabilității politice asupra cursului de schimb, guvernatorul BNR a apreciat că situația este "destul de sensibilă", dar a subliniat că intervențiile Băncii Naționale pe piața valutară au fost mult mai mici decât anul trecut.
"Destul de sensibilă situația. Dar în orice caz nu așa cum a fost anul trecut, să zicem, aprilie, și am citit că s-au făcut evaluări asupra intervențiilor Băncii Naționale. În articolul respectiv nu se spunea că cele 3,3 miliarde, cât au calculat, cei care au făcut calcule, și probabil că și dumneavoastră, gândesc la fel, s-au făcut în perioada cutare. Eu atâta pot să vă spun că intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult mai mici decât anul trecut. Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare.
Și am și lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil. Și el plutește cam pe unde trebuie, pentru că aceasta este ideea de curs flotant, curs plutitor în funcție de echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. El trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raportul între cerere și ofertă. Se pare că piața ne ajută. Până acum", a explicat guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă din 13 august.
Euro a atins un nou record față de leu
Şedinţa BNR vine la doar câteva zile după ce euro a depășit un nou prag istoric în raport cu leul. Marți, BNR a anunțat un curs de referință de 5,3527 lei pentru un euro, peste precedentul record de 5,3447 lei, înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute.
Față de ședința precedentă, când euro fusese cotat la 5,3306 lei, moneda europeană s-a apreciat cu 2,21 bani, respectiv aproximativ 0,41%. În același timp, dolarul american a urcat la 4,7616 lei, iar lira sterlină la 6,3036 lei. Francul elvețian a coborât la 5,7285 lei.
