Video Bugetul pentru sănătate a crescut în ultimii ani, dar pacienţii încă plătesc din buzunar. Unde se duc banii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Finanţarea sistemului de sănătate a crescut cu aproape 30% în ultimii trei ani, iar contribuţiile la fondul de asigurări reprezintă în premieră peste jumătate din finanţarea totală a sănătăţii. Cu toate acestea, plăţile directe din partea pacientului către medicamente sau investigaţii reprezintă în continuare a doua sursă de finanţare a sistemului, după CASS.
Un studiu privind transparenţa banilor în sănătatea românească în anul 2025 arată un dezechilibru între banii care ajung în spitale şi cei care merg în ambulatoriu, dar şi diferenţe semnificative între finanţarea sistemului de stat şi a celui privat.
Soluţiile propuse de autorii raportului sunt extinderea acoperirii şi a finanţării explicite de la buget pentru protejarea categoriilor, dar şi creşterea numărului de contribuabili prin identificarea neasiguraţilor cu venituri la negru.
Studiul realizat pe anul 2025 arată cheltuieli de aproape 128 de miliarde de lei cu sistemul de sănătate. Deşi a crescut numărul de contribuabili şi implicit bugetul fondului de asigurări, 30% dintre pacienţi încă plătesc din buzunar analizele şi tratamentul. Asta arată un dezechilibru în modul în care sunt repartizate fondurile.
"Bugetele pentru medicamente au crescut vertiginos TAIE şi cu toate acestea românii plătesc încă mult pentru medicamente. Finalizarea celor două proiecte, mă refer la cel care stabileşte preţul la medicamente pe de-o parte şi cel care evaluează medicamentele inovative şi modul în care ele sunt introduse în lista de compensate, cred că ar trebui finalizate urgent", a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedinte Comisia de Sănătate, Camera Deputaţilor.
Cea mai mare parte dintre fondurile alocate spitalelor este folosită pentru plata salariilor. Aici se produce şi dezechilibrul între finanţarea spitalelor private şi a celor de stat. Soluţia este aceeaşi sumă de la stat pentru acelaşi tip de serviciu. 94% din finanţarea privată e acoperită acum de pacient.
"Abonamentele medicale care sunt de 30 de ani pe piaţă împreună cu asigurările de sănătate private pot să aducă o contribuţie din ce în ce mai mare la finanţarea acestui sistem. Formula ideală din punctul meu de vedere este ca dumneavoastră ca pacient să nu ştiţi dacă mergeţi la privat sau la stat. Contează pentru dumneavoastră ca pacient să aveţi servicii de înaltă calitate, să puteţi să le accesaţi la timp, aproape de casa dumneavoastră", a explicat Fady Chreich, CEO reţea privată de sănătate.
6 milioane de contribuabili susţin acum aproape 19 milioane de locuitori. Peste 95% din neasiguraţi au sub 60 de ani, deci au venituri la negru din care nu plătesc contribuţia la sănătate, relevă studiul.
"Noi am estimat că sunt aproximativ 3 milioane de asemenea persoane care astăzi nu sunt asigurate în sistemul de asigurări de sănătate şi ne întrebăm cine sunt ei. 59.12 Sunt persoane active, care participă sau nu pe piaţa muncii, dar în măsura în care participă trebuie să găsim soluţii ca să-i descoperim", a declarat Radu Comşa, expert în politici de sănătate.
"Una dintre măsurile pe care noi le-am recomandat este aceea de-a introduce CAS la majoritatea celor 19 categorii exceptate de la plata contribuţiilor şi de-a include de asemenea şi pensionarii. Mă refer la cei cu pensii peste 3000 de lei. Transferurile salariale să fie incluse într-un cost total al pacientului, iar costurile să urmeze pacientul indiferent unde se duce", a spus Sorin Anagnoste, prodecan ASE.
Nici Casa de Asigurări nu ştie unde sunt cei 3 milioane de neasiguraţi, dar cere reguli mai stricte privind obligativitatea contribuţiei la sănătate.
"Noi plasăm provocarea către Ministerul de Finanţe pentru a reglementa cumva cu atenţie acest mecanism voluntar de asigurare pentru asigurările sociale de sănătate, sigur există soluţii, le vedem în alte state membre implementate", declarat Larisa Mezinu Bălan, vicepreşedinte CNAS.
O altă direcţie strategică propusă de autorii studiului este dezvoltarea medicinei de familie şi a serviciilor comunitare pentru reducerea presiunii asupra spitalelor.
"Trebuie investit mai mult în prevenţie chiar dacă aduce costuri iniţiale mai mari, pe termen lung cu siguranţă vom avea foarte multe beneficii şi în ceea ce priveşte starea de sănătate şi în ceea ce priveşte costurile pentru sistem", a explicat Dragoş Garofil, expert în politici de sănătate
Studiul "Transparenţa banilor din sistemul medical românesc" relevă aceleaşi vulnerabilităţi şi inechităţi în modul în care sunt repartizaţi banii în sistem, deşi bugetul s-a dublat în ultimii şase ani şi propune implementarea unor soluţii urgente în aşa fel înct pacientului să-i fie respectat dreptul la cea mai bună îngrijire.
