Video Cu câţi bani rămâne Roxana din salariul de 6.000 de lei, după ce îşi plăteşte toate cheltuielile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cheltuim mai mult pe energie, servicii şi pe rate sau chirii, dar mâncarea ne înghite în continuare cea mai mare parte din salariu. Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică arată clar: cheltuielile cresc odată cu preţurile, iar salariile nu reuşesc să ţină pasul cu ele. Este realitatea tot mai multor români care ajung doar să supravieţuiască de la o lună la alta.
"În jur de 1.600 de lei îmi rămân după ce plătesc toate cheltuielile", spune Roxana.
Roxana este din Iaşi şi câştigă lunar 6.000 de lei. Rata la apartament, mâncarea şi utilităţile îi înghit deja jumătate din salariu. Lista cheltuielilor este însă mult mai lungă.
"Când iau salariul îmi fac o aprovizionare generală şi e undeva la 1.000 lei. Mai am 3 pisoi care au un buget fix - 600 de lei. Într-o lună îmi iau ceva de îmbrăcat, într-o lună îmi iau ceva de încălţat, pentru că îmi dă starea de bine, undeva la 300-400 de lei. În ce priveşte film, teatru, încerc să merg o dată la 3 luni sau când apare ceva interesant", spune Roxana Florea.
Câţi bani ne rămân după ce plătim toate cheltuielile obligatorii
Şi studiile Institutului Naţional de Statistică arată că sentimentul românilor că banii nu le mai ajung nu este o iluzie.
Bărbat: Dintr-o pensie de 25 se duce aproape tot pe cheltuieli. Ce ne mai rămâne e pensia soţiei.
Reporter: La ce renunţaţi ca să vă descurcaţi?
Bărbat: La haine, distracţii, concedii.
"Păi cam tot. Jumătate pe chirie, jumătate pe întreţinere şi produse alimentare, desigur. Am noroc că formez un cuplu cu cineva şi cheltuielile s-au împărțit", spune cineva.
Teoretic, veniturile românilor au crescut cu 14% faţă de 2024. Practic, vedem un câştig erodat de inflaţie, pentru că nici preţurile nu au stat pe loc. O treime din bugetul unei familii se duce pe mâncare. Deşi ponderea a scăzut uşor, cu 2,6%, tot este dublu faţă de cât cheltuiesc familiile din Europa de Vest, de exemplu.
Pierdem o treime din venituri prin taxe şi impozite
Plătim mai mult însă pe locuinţă, energie şi servicii. Aproape 16% din cheltuielile de consum se duc pe chirie sau rată, curent, gaz şi apă. O parte considerabilă, tot o treime, o pierdem apoi în favoarea statului, prin taxe şi impozite.
"Când vine vorba de recreere, sport și cultură, românii alocă 3,5% din buget lunar. Adică puțin peste 300 de lei lunar pentru o familie. Poate de aceea de multe ori sălile de spectacol sunt goale, un bilet la teatru sau muzeu costă între 30 și 150 de lei, un efort prea mare pentru multe familii din România ca să îl facă lună de lună", explică reporterul Observator Clara Mihociu.
Capitolul pentru care alocăm cei mai puţini bani
Îngrijorător este că, şi în acest an, cel mai mic capitol pentru care alocăm bani este educaţia. Doar 27 de lei cheltuieşte o familie pe cărţi, cursuri sau meditaţii. Cât două cafele pe zi.
"Toate aceste date reflectă o situaţie economică tensionată. O gospodărie care alocă 26 de lei pentru educaţie nu poate să arate o societate în dezvoltare. Majoritatea gospodăriilor este la pragul subzistenţei, trăiesc de la lună la lună", spune sociologul Romeo Asiminei.
Cheltuielile cresc, preţurile la fel, salariile... prea puţin. De la 1 iulie, aproape două milioane de angajați vor primi 125 de lei în plus pe lună. (scris) Salariul minim brut se măreşte de la 4.050 de lei la 4.325 de lei. Pentru o firmă, asta înseamnă costuri mai mari cu aproape 300 de lei pentru fiecare salariat. Doar că, în timp ce românul se alege cu doar câţiva lei, statul câştigă miliarde din taxe.
