Bugetele Europei, aflate deja sub presiune, mai primesc o lovitură. UE pregătește un plan de urgenţă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Europa începe să simtă tot mai puternic, inclusiv în bugetele publice, costul fenomenelor meteo extreme. Incendiile de vegetație, inundațiile și valurile de caniculă provoacă pagube de miliarde de euro, iar pentru că cea mai mare parte a pierderilor nu este acoperită de asigurări, nota de plată ajunge tot mai des la stat, arată o analiză Reuters. Presiunea vine într-un moment în care guvernele europene se confruntă deja cu cheltuieli mai mari pentru apărare și cu costurile unei populații care îmbătrânește. Specialiștii avertizează că dezastrele climatice nu mai pot fi tratate drept episoade izolate, iar Uniunea Europeană pregătește noi măsuri pentru reducerea riscurilor și protejarea finanțelor publice.
Cineva va trebui să acopere nota de plată pentru pagubele provocate de vremea din ce în ce mai volatilă din Europa, şi având în vedere că cea mai mare parte a acestor pierderi economice nu sunt asigurate, bugetul public va suporta pagubele dacă nu se iau măsuri imediate, arată o analiză Reuters.
Pagubele cauzate de schimbările climatice pun noi presiuni pe bugetele Europei
Incendiile care au lovit sud-vestul Europei în acest an şi inundaţiile grave care au lovit Spania în 2024 şi Germania şi vecinii săi în 2021 arată cum pagubele provocate de schimbările climatice pun noi presiuni pe bugetele Europei, care se confruntă deja cu cheltuieli mai mari pentru apărare şi costuri tot mai mari asociate cu o populaţie îmbătrânită.
"Problema este că acestea devin din ce în ce mai frecvente", spune Federico Barriga-Salazar, director la agenţia Fitch, vorbind despre catastrofele naturale care până acum erau considerate mai degrabă drept evenimente costisitoare unice pentru buget, decât cheltuieli regulate.
"Dacă un guvern urmează deja o politică fiscală restrictivă, înseamnă că trebuie să recurgă la unele compromisuri politice", a spus Federico Barriga-Salazar despre presiunea pe care astfel de pierderi economice o exercită asupra altor cheltuieli.
Chiar dacă amploarea actuală a impactului fiscal este, probabil, destul de mică, există o acceptare tot mai mare că aceasta va deveni şi mai mare într-o regiune care este continentul care se încălzeşte cel mai rapid din lume.
Temeri că gradul de acoperire a asigurărilor va scădea
Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, fenomenele extreme legate de vreme şi climă au provocat pierderi economice de aproximativ 822 de miliarde de euro în Uniunea Europeană între 1980 şi 2024, un sfert din aceste daune fiind provocate doar în ultimii patru ani.
Deficitele publice din zona euro se ridică deja la aproximativ 3% din PIB. Barriga-Salazar a citat estimări conform cărora inundaţiile care au lovit Spania în 2024, cele mai grave inundaţii din Europa din ultimele cinci decenii, implică costuri de reconstrucţie de 0,7 puncte procentuale din PIB între 2024 şi 2026.
Şi mai important, doar un sfert din pierderile cauzate de catastrofele climatice sunt asigurate în UE, în condiţiile în care în unele ţări gradul de acoperire a asigurărilor este mai mic de 5%, estimează UE.
Unii analişti se tem că gradul de acoperire a asigurărilor va scădea, ca proporţie din costurile totale, pe măsură ce evenimentele meteorologice extreme se produc mai frecvent.
"Cred că asta înseamnă că, cu cât există mai multe astfel de riscuri, cu atât vor fi mai puţin asigurate. Aceasta este o problemă majoră şi va afecta unele ţări cu 1% până la 2% din PIB", a declarat David Zahn, şef de departament la Franklin Templeton, compamie de administrare a investițiilor.
Centrul de reflexie Bruegel a calculat că, deşi cea mai mare parte a pagubelor provocate de inundaţiile din 2021 au fost acoperite de asigurări în Belgia, nivelul scăzut de acoperire a asigurărilor în Germania a însemnat că Berlinul a trebuit să apeleze la fonduri publice de 30 de miliarde de euro pentru cea mai mare parte a pagubelor.
UE urmează să anunțe un plan de reziliență
Chiar dacă Uniunea Europeană urmează să dea publicităţii, în lunile următoare, propuneri privind rezistenţa la schimbările climatice şi gestionarea riscurilor, atenţia se concentrează asupra posibilelor soluţii.
Grecia, ţară a cărei economie este dependentă de turism şi expusă în mod special riscului de valuri de căldură şi incendii, caută modalităţi de a creşte gradul de acoperire a asigurărilor, consolidând în acelaşi timp infrastructura de apă şi energie în zonele turistice populare.
La rândul său, Portugalia, ţară afectată de inundaţii uriaşe la începutul anului 2026, a anunţat planuri de a introduce o asigurare obligatorie a locuinţelor, susţinută de un fond pentru dezastre naturale şi cutremure şi de un mecanism de solidaritate pentru a garanta accesul universal.
O posibilă măsură temporară pentru unele ţări ar putea fi recurgerea la aşa-numitele obligaţiuni de catastrofă, în cadrul cărora investitorii pot primi randamente generoase, dar pot, de asemenea, să piardă o parte sau tot capitalul lor dacă are loc un eveniment predefinit, cum ar fi un uragan sau un cutremur.
Heather Grabbe, analist la Bruegel, a declarat că guvernele trebuie să pună la punct soluţii mai sistematice decât cheltuielile unice în regim de urgenţă, care riscă să creeze un stimulent pervers pentru gospodării şi întreprinderi de a nu încheia poliţe de asigurări.
"Toate guvernele din Europa trebuie să îşi evalueze expunerea şi să elaboreze planuri cuprinzătoare pentru a reduce daunele viitoare prin investiţii în adaptare, precum şi prin partajarea riscurilor transfrontaliere", a spus Grabbe.
Numeroase studii evidenţiază modul în care investiţiile timpurii în creşterea rezistenţei economiilor la schimbările climatice pot, în timp, economisi bani şi astfel să evite ceea ce un studiu al Universităţii Oxford din 2025 a numit o "capcană a investiţiilor în adaptare", în care dezastrele climatice repetate cresc datoria şi, prin urmare, lasă mai puţini bani pentru măsuri de protecţie.
