Video Cum îți organizezi banii în vremuri de criză. Cele mai frecvente greșeli ale românilor

Scumpirile care par fără oprire ne obligă să ne regândim fiecare leu din buget, mai ales atunci când trăim de la un salariu la altul. Deși pare o misiune imposibilă, specialiștii spun că soluțiile sunt mai simple decât credem: de la diferența dintre a economisi și a cheltui „la reducere”, până la obiceiuri mici care, în timp, pot face diferența. Despre cum ne putem proteja banii în perioade de criză și ce greșeli financiare ar trebui să evităm vorbește Adrian Asoltanie, consultant financiar, invitat în platoul Observator 16.

de Redactia Observator

la 07.04.2026 , 17:58

Teodora Tompea: Cum ne organizăm mai bine financiar? Adriana Soltanie, consultant financiar, este aici în studioul Observator. Adrian, mulțumesc tare mult că ești cu noi.

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Mulțumesc pentru invitație.

Teodora Tompea: În toată această perioadă de incertitudine, care este cea mai mare greșeală pe care o vezi că o fac românii?

Articolul continuă după reclamă

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Aș zice că lipsa unui buget de departe. Încă nu am ajuns la punctul la care majoritatea oamenilor să-și urmărească mai concret și mai clar ce bani le intră în casă și pe ce li se duc. Voi ați menționa foarte bine toate soluțiile, dar în România știi foarte bine că teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Adică noi știm ce e de făcut, dar partea de aplicare nu este...

Teodora Tompea: În lipsa unui buget de la un salariu la altul, cum faci organizarea asta?

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Din punctul meu de vedere și ce folosesc și eu la mine acasă și oricine poate să intre la mine pe site, l-am pus gratuit, tocmai ca oamenii să aibă acces să și-l descarce și să-și facă acest exercițiu. Bugetul se face pe un an de zile. Pentru că în momentul ăla o să vezi și ce banii ți intră în casă într-un an de zile, pe câte picioare financiare stai sau ce surse de venit ai. Menționa cineva la un moment dat scăderea veniturilor sau, iată că auzim aproape în fiecare zi de disponibilizări firme care se închid sau intră în insolvență sau reduc personalul. Și atunci să-ți înțelegi și partea de venituri și, evident, cu atât mai important e să ai grijă și pe ce ți se duc banii. Pentru că de multe ori sunt cheltuini mici și dese, care într-un an de zile se adună în sume foarte consistente. De aceea eu le zic oamenilor, calculați-ți pe 12 luni ca să vezi adevărata dimensiunea unei cheltuieli.

Teodora Tompea: Ce nu ar trebui să faci cu banii acum?

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Cred că n-ar trebui să faci datorii noi Ar fi una din primele recomandări

Teodora Tompea: Și hai să spunem, datorii ce înseamnă?

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Să nu faci datori de consum Menționa cineva, parcă mi-aș lua un televizor un pic mai mare Asta e genul de achiziție Evident că fiecare face acasă cu banii ce-și dorește Nu e treaba noastră să-i spun anunțul la televizor Dar sunt momente în care să-ți consumi resursele Eventual foarte probabil din ce menționa doamna, că nu se descurcă, pentru această achiziție mai mare, s-ar putea să aibă nevoie de un credit. În contextul ăsta economic, eu nu aș face sub nicio formă un credit nou, mai ales pentru consum, atenție. Iar dacă am vreun credit ipotecar, cu siguranță că aș face neapărat, neapădat, asta recomand tuturor mâine dimineață să se ocupe, refinanțare sau renegociere. Pentru că, iată, dobânzile sunt în continuare sus, 8,5-9% și în continuare întâlnesc situația asta, deși în piață sunt oferte de 2-3 ani de zile, oferte de 5%, oferte de 4,7%. Adică imaginează-ți să-ți scazi rata printr-o simplă acțiune, să-ți scazi rata cu 6-700 de lei, într-un an de zile sunt practic 7000-8000 de lei pe care i-ai economisit. În anumite situații poate să fie vorba de o lună de muncă sau poate chiar două luni de muncę pe care nu le mai cheltui pe dobândi.

Teodora Tompea: Ai bani puși deoparte, îi investești sau îi ții acolo? Ții un fond blocat?

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Prima prioritate, după părerea mea, mai ales în contextul ăsta, ar fi fondul de siguranță. Îl menționa și Cornel, foarte important între 3 și 6 luni de zile. Aici am un amendament mai ales pentru antreprenori, de exemplu, în contextul acesta. S-ar putea să observe că business-ul merge mai greu, că vânzările scad, profitabilitatea scade, uneori se intră într-o bătălie a prețurilor, a ofertelor și atunci... ce-i valabil la mine acasă să am niște bani puși deoparte, măcar pentru trei luni de zile. Poate în contextul ăsta un picuț mai consistent. Și o firmă mică, mai ales, are nevoie de un fond de siguranță. Peste acest fond de sigurănță, banii de sigură ar trebui să meargă către investiții. De ce? Să intrăm și într-o etapă de acumulare și de creștere financiară.

Teodora Tompea: Bun, avem acești bani puți deoparte. Reușim să investim. Int intrăm în ei sau nu intrăm în aceste economii atunci când situația o cere? Nu vorbim acum neapărat despre situațiile grave, de criză.

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Fondul de siguranță este cel pentru situații neașteptate sau pentru situații delicate. De exemplu, cele 3-6 luni de zile ar trebui să te protejezi în caz de pierderea jobului sau de scăderea veniturilor. exact contextul cu care ne întâlnim acum, o boală gravă sau o operație scumpă sau, nu știu, un deces, o defecțiune majoră, ce spunea doamna de mai devreme, mă gândeam să schimb centrala. Asta este o achiziție mare pe care fie o planifici, pentru că zici, ok, în următoarele șase luni de zile, cât este o centrală, 3-4 mii de lei, 5 mii delei, îmi fac o socoteală și, practic, feliez această achiziție mare, îmi pun niște bani deoparte pentru că urmează să schimb centrala. Alminter, voi face un credit, probabil.

Teodora Tompea: Cât punem deoparte? Hai să dăm o sumă, sau între și între?

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Recomandarea mea ar fi de 10% din venituri. Acum începem cu cât putem și o recomandare suplimentară, să zic așa, foarte simplă și foarte eficientă. Fac asta de 11 ani și am întâlnit mii de oameni. De departe, în România, cea mai simplă metodă de economisire este în ziua de salariu să schimbi 50 de euro, să cumpere 100 de euro sau 20 de euro. De ce? Psihologic românilor le vine foarte greu după aceea să umble la economiile în valută pentru cheltuiel de impuls. Și acesta este un mic truc pe care poți să ți-l aplici de la următorul salariu efectiv. Ideal ar fi 10%, poate către un 15%, dar în contextul în care vorbim de scumpirii în fiecare zi, ce povesteați și voi mai devreme, foarte interesant, ieftinereerea scumpirii, de fapt, e un fel de Black Friday din ăsta în care... Pentru benzina, motorină. Da, în care întâi le scumpim și după aceea le ieftinim. Efectul nu se simte aproape deloc. Dar mare atenție la bugetul ăsta și la micile cheltuieli care se duc fără să-ți dai seama. M-a menționat cineva cheltuielile pentru copii. Acolo este o categorie foarte consistentă. Părinții, când vine vorba de copii și știu asta, pentru că sunt tată și eu și părinte, e o zonă foarte emoțională, e ultima la care vrei să renunți la bucuriile copilor, dar e în același timp zona unde ai mai mult spațiu de manevră. Deci acolo e o zono destul de flexibilă în care poți să umbli. Iar la criza trecută, pentru că am o vârstă și am trecut mai multe crize de genul ăsta, eu am luat la momentul respectiv decizia să mut copilul de la grădința privată, care era scumpă, și am ajuns de a muta la de stat.

Teodora Tompea: Sperăm că nu se ajunge aici, așadar mai multă organizare, fondul de rezervă foarte important este, cred că pentru noi toți, bani puși deoparte la fiecare salariu, ar fi lucrurile pe care le-am învățat foarte scurt astăzi. Mulțumesc tare mult, Adriana Soltanie, pentru prezent.

Adrian Asoltanie, consultant financiar: Mulțumim și eu, sărbători fericite și spor la bani.

Teodora Tompea: Sărbătorii fericite şi ție.