Video De ce ajung tinerii să stea cu părinţii până la 30 de ani. Fenomenul are un puternic impact demografic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Părăsim cuibul tot mai târziu, o arată cele mai recente date. Suntem în topul european când vine vorba despre desprinderea de casa părintească. Iar motivele sunt diverse, însă unul este clar: stabilitatea financiară se atinge tot mai târziu, în apropierea vârstei de 30 de ani. Specialiștii spun că, pe lângă dezvoltarea personală, care poate fi întârziată de independența tot mai târzie, fenomenul are și un puternic impact demografic.
Radu are 25 ani şi stă cu părinţii. Motivul? "Greu cu chiriile, cu descurcatul de zi cu zi. E foarte greu în ziua de azi să te muţi singur. Fiecare cu facturile lui, am un abonament al meu, ei cu al lor. Mâncarea tot aşa, ajutat la comun", spune Radu. Ca el sunt mulţi. Peste 27 de ani este vârsta la care tinerii români părăsesc casa părintească, arată cele mai recente date Eurostat. "Dacă vrei să îţi construieşti, dacă vrei să îţi cumperi ceva maşini sau vrei să investeşti în ceva, să îţi deschizi o afacere, în primul rând ai nevoie de nişte bani. Şi banii ăia nu îi poţi câştiga în România", a declarat Vasile, 27 de ani.
Rămânerea mai mult lângă părinţi nu afectează doar parcursul tinerilor, ci are efecte asupra întregii societăţi
Stăm mai bine decât Croaţia, Grecia, Spania, Italia şi chiar Bulgaria, unde media de vârstă trece de 30 ani. Suntem însă departe de ţări precum Finlanda, unde vârsta la care tinerii pleacă de lângă părinţi este de 21 de ani. La 23 de ani, Andrei recunoaşte că nu i-a fost uşor să plece de lângă părinţi, însă a vrut să vadă cum se trăieşte viaţa de adult într-o economie sufocată de inflaţie şi incertitudine. "Pe timpul anului universitar mă descurc singur, vara revin acasă pentru că mai primeşti sprijin de acolo şi trebuie să îi mai ajuţi la unele chestii. Au crescut şi i-au sprijinit părinţii până la vârsta asta şi acum le este greu să ia viaţa în piept, să se descurce singuri", a declarat Andrei Casoveanu, 23 de ani.
Rămânerea mai mult lângă părinţi nu afectează doar parcursul tinerilor, ci are efecte asupra întregii societăţi. "Această amânare sau blocare a construiri unei familii sau creşterii de copii aduce probleme demografice la nivelul regional sau naţional în sensul în care noi intrăm în termen lung pe un deficit demografic care va duce la efecte negative pe termen lung", a declarat Adrian Botezatu, sociolog. Ultimul an cu spor natural pozitiv al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative.
Reporter Teritoriu la Observator - Antena 1, în Nord-Estul țării. Peste 15 ani de experienţă în jurnalism. ➜
