De ce nu mai facem copii. Natalitatea scade simultan, peste tot în lume. Analiză FT

Atât ritmul, cât și amploarea declinului demografic depășesc estimările lansate de experţi, arată analiza publicată de Financial Times. În urmă cu cinci ani, de pildă, ONU prognoza că în 2023, în Coreea de Sud, vor fi 350.000 de nașteri, cu 50% peste numărul real, de doar 230.000 de nașteri.

Scăderea natalităţii nu mai afectează doar statele bogate

Ţările bogate și cele cu venituri medii se confruntă cu declinul demografic de mai bine de jumătate de secol, dar fenomenul a accelerat puternic în ultimii 10 ani şi s-a extins în numeroase țări aflate în curs de dezvoltare. De exemplu, în 2023, natalitatea din Mexic a coborât pentru prima dată sub cea din SUA, iar situații similare au apărut și în Brazilia, Tunisia, Iran sau Sri Lanka. Țările cu venituri mici și medii îmbătrânesc acum înainte să devină bogate.

Pentru a stabili cauzele, cercetătorii au analizat mai multe tipuri de date, de la statistici oficiale până la căutări pe Google. Deși scăderea natalității are mai mulţi factori, cea mai recentă prăbușire pare să fie legată de modul în care folosim tehnologia.

Marea problemă a epocii în care trăim

Îmbătrânirea populației reduce forța de muncă și încetinește creșterea productivității și a nivelului de trai. Stagnarea Japoniei din anii ’90 încoace este explicată aproape în totalitate prin natalitatea scăzută, care a redus populația aptă de muncă. Peste asta vine presiunea fiscală provocată de creșterea cheltuielilor pentru pensii și sănătate care reduce investițiile în infrastructură, alimentând sentimentul de declin.

Jesus Fernandez-Villaverde, profesor de economie la Universitatea din Pennsylvania, susține că aproape toate marile probleme actuale pornesc de la prăbușirea natalității iar "restul derivă din asta". "Scăderea fertilității este marea problemă a epocii în care trăim".

Fenomenul agravează deja multe dintre problemele sociale și economice ale lumii. Unii sperau că o populație mai mică ar putea ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Totuși, un studiu recent arată că reducerea natalității va avea, în următoarele decenii, un impact cel mult neglijabil asupra emisiilor.

Un paradox demn de luat în considerare este că majoritatea tinerilor spun în continuare că își doresc în jur de doi copii, chiar și în Coreea de Sud, unde cele mai multe femei ajung să nu aibă niciunul. Fenomenul a fost numit "decalaj de fertilitate" între dorință și realitate, provocat de dificultățile și frustrările asociate stilului de viață modern, inclusiv accesul la locuințe și, din ce în ce mai mult, telefoanele mobile.

Tot mai puține cupluri

Dacă în deceniile trecute, rata fertilității a scăzut deoarece cuplurile făceau mai puțini copii, astăzi, principalul motiv este că există mai puține cupluri. Dacă astăzi oamenii ar continua să își găsească parteneri în același ritm ca acum 10 ani, rata fertilității în SUA ar fi fost mai mare, susţine analiza. 

Un studiu realizat de demograful Stephen Shaw arată că, în SUA și în majoritatea țărilor dezvoltate, problema natalității nu mai vine în principal din faptul că mamele au mai puțini copii, ci din faptul că tot mai puține femei ajung să devină mame. Cu alte cuvinte femeile, care au copii continuă să aibă aproximativ același număr de copii ca înainte, uneori chiar mai mulți. Dar, numărul femeilor care au măcar un copil a scăzut puternic în ultimii 15 ani. Stereotipurile asociate adesea acestui fenomen sunt că femeile pun cariera pe primul loc în detrimentul copiilor sau că aleg să nu aibă copii, deși au bani.

Totuși, în numeroase țări, scăderea natalității și a formării cuplurilor este mult mai accentuată în rândul persoanelor cu un nivel scăzut al educației și cu venituri mici. În schimb, ponderea absolvenților de studii universitare care formează cupluri și au copii este stabilă sau chiar în creștere în unele cazuri. Formarea familiilor a evoluat "în formă de K",  adică anumite grupuri sociale evoluează pozitiv, în timp ce altele se confruntă cu un declin accentuat.

Nici intervenția statelor bogate nu a reușit să oprească tendința. Din anii ’80, țările dezvoltate și-au triplat, în termeni reali, cheltuielile pe cap de locuitor pentru alocații pentru copii, subvenționarea creşelor și concedii parentale, în timp ce implicarea taților în îngrijirea copiilor a crescut constant.

Cu toate acestea, natalitatea a continuat să scadă de la 1,85 la 1,53 de copii per femeie. Mulți oameni aleg de bunăvoie o viață fără copii și fără partener. Datele arată însă că, la nivelul întregii societăți, numărul persoanelor care își găsesc un partener și au copii scade, chiar dacă mulți își doresc o familie. Fenomenul este deosebit de vizibil în rândul celor cu venituri mici și este asociat creșterii singurătății și a frustrărilor legate de relații.

Bărbații cu studii inferioare, depășiți la venituri de femei

În mai multe țări dezvoltate, inclusiv SUA și Marea Britanie, una dintre principalele bariere în calea formării unei familii a fost, în ultimele decenii, problema locuințelor. Potrivit unei analize Financial Times, jumătate din scăderea fertilității în aceste țări, din anii ’90 până în prezent, poate fi explicată prin reducerea accesului la proprietate și creșterea numărului de tineri care locuiesc cu părinții.

În astfel de situații, lipsa unei locuințe stabile pe termen lung devine o barieră. Însă acest factor nu poate explica nici declinul abrupt din ultimii ani şi nici amploarea sa globală. În țările nordice, de exemplu, fertilitatea a scăzut în ciuda stabilității economice și a creșterii numărului de tineri care locuiesc singuri, fără părinți sau colegi de apartament. Chiar şi atunci când cuplurile își permit să se mute împreună, este tot mai probabil să se despartă, decât să facă un copil, o inversare puternică a paradigmei istorice.

Există şi alte explicații economice pentru acest fenomen care în cele din urmă sunt neconvingătoare. De exemplu, declinul demografic recent a apărut atât în țări afectate grav de criza financiară globală, cât și în state care nu au fost atinse de aceasta, atât în Europa Occidentală, cât și în Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est, ţări cu economii care cresc rapid.

Un alt motiv des invocat este starea economică precară a tinerilor. Însă, deși veniturile lor ating vârful mai târziu decât în generațiile anterioare, iar poziția lor economică s-a deteriorat în medie, acestea sunt schimbări graduale care nu explică o scădere bruscă.

Un alt factor luat în discuţie este legat de educaţie. Fetele merg acum la facultate într-o proporție mult mai mare decât băieții, iar bărbații tineri cu studii inferioare sunt adesea depășiți la venituri de femeile de aceeași vârstă, ceea ce schimbă dinamica formării unui cuplu. Însă și acestea sunt schimbări lente și inegale la nivel global.

Sunt de vină smartphone-urile?

Nemulțumiți de explicațiile strict economice, cercetătorii încep să arate cu degetul un nou vinovat: telefoanele şi platformele online care joacă un rol uriaș în viața tinerilor din întreaga lume. Numărul nașterilor a scăzut mai întâi și mai rapede în zonele din SUA și Marea Britanie care au primit primele internet mobil de mare viteză, arată un studiu publicat luna trecută de doi cercetători de la Universitatea din Cincinnati. Autorii susțin că smartphone-urile au schimbat profund modul în care tinerii își petrec timpul împreună. Adică au redus puternic socializarea față în față și a contribuit la prăbușirea fertilității.

Aceeași tendință a afectat și alte țări. De exemplu, natalitatea în rândul adolescenților și tinerilor din SUA, Marea Britanie și Australia a fost relativ stabilă la începutul anilor 2000, dar a început să scadă puternic după 2007. Aceeași tendință a apărut în Franța și Polonia în jurul anului 2009, iar în Mexic, Maroc și Indonezia în jurul lui 2012. În Ghana, Nigeria și Senegal, scăderea lentă a fertilității a devenit o prăbușire abruptă între 2013 și 2015. Toate aceste momente coincid cu perioada în care smartphone-urile au devenit populare în ţările respective.

În multe ţări, natalitatea s-a prăbușit după apariția smartphone-urilor, indiferent de tendința anterioară. Cu cât grupa de vârstă este mai mică, cu atât scăderea este mai accentuată, o imagine în oglindă a modului în care sunt folosite smartphone-urile.

Smartphone-urile și rețelele sociale nu au schimbat doar comunicarea, ci și structura relațiilor romantice, a sugerat Melissa Kearney, profesor de economie la Universitatea Notre Dame. Teoria potrivit căreia problema principală este reducerea timpului petrecut față în față este susținută de dovezi din zeci de țări. De exempu, în Coreea de Sud, timpul petrecut de tineri socializând în mod direct cu alte persoane s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani.

"Ca să întâlnești persoana cu care te vei căsători trebuie să treci prin foarte mulți oameni. Dacă socializezi mult mai puțin, îți ia mult mai mult timp să găsești pe cineva, dacă o găsești. Dacă petreci mult timp socializând în lumea reală, standardele tale pentru un potențial partener sunt ancorate în realitate. Dacă îți petreci timpul pe Instagram, standardele tale sunt ancorate într-o imagine artificială a normalului", a explicat şi demograful Lyman Stone.

Efectele reţelelor sociale

Potrivit demografului finlandez Anna Rotkirch, disfuncțiile sexuale în rândul cuplurilor sunt mai frecvente la tinerii care folosesc intens rețelele sociale. Ea susține că timpul petrecut pe rețelele sociale, valorile și stilurile de viață promovate de acestea au pus umărul la îngreunarea formării unor relații stabile.

În plus, cu cât o societate este mai tradițională în privința rolurilor de gen, cu atât impactul smartphone-urilor asupra natalității este mai mare, explică Alice Evans, cercetătoare la Universitatea Stanford. Datele confirmă acest lucru: Orientul Mijlociu și America Latină au înregistrat unele dintre cele mai abrupte scăderi ale natalității din ultimul deceniu, iar un studiu recent a arătat că utilizarea rețelelor sociale este asociată cu o scădere a fertilităţii în Africa Subsahariană. În timp ce în Asia de Sud, unde accesul femeilor la internet este adesea mai limitat, persoanele care rămân singure sunt mai puține.

Cercetătoarea vorbește despre un "salt cultural" şi explică că "Instagram și TikTok le permit tinerelor din întreaga lume să ocolească autoritățile tradiționale și să își ridice așteptările privind relațiile, într-un mod pentru care omologii lor masculini nu sunt adesea pregătiți". 

Cercetările Financial Times arată şi ele că diferențele ideologice tot mai mari dintre bărbații și femeile tinere reprezintă un fenomen specific erei smartphone-urilor, concentrat mai ales în rândul persoanelor fără studii universitare. În acest grup, spre deosebire de bărbaţi, femeile s-au orientat mai mult spre politică de stânga, liberală, iar formarea cuplurilor și natalitatea s-au prăbușit.

O posibilă explicație este că rețelele sociale amplifică și consolidează reacțiile oamenilor la probleme precum dificultățile legate de cumpărarea unei locuințe sau schimbarea dinamicii economice dintre femei și bărbați. Astfel, procese lente care durează de zeci de ani sunt percepute ca fenomene bruște, în timp ce grijile economice și sentimentul de nesiguranță sunt amplificate și ajung să descurajeze formarea familiilor.

În fapt, teoriile privind impactul noilor tehnologii asupra relațiilor și natalității nu au apărut odată cu smartphone-urile. În 2001, cercetătorii Robert Hornik și Emile McAnany au descoperit că televizorul era asociat mai puternic cu scăderea numărului de copii, decât veniturile sau educația. Un deceniu mai târziu, un alt studiu a arătat că vizionarea telenovelelor în care apar familii mici a determinat femeile să aibă mai puțini copii.

În 2018, cercetătorii Adrienne Lucas și Nicholas Wilson au constatat că televizorul reduce frecvența relațiilor sexuale în cuplu. Având în vedere că utilizarea smartphone-urilor este mai intensă și mai solitară decât privitul la televizor, efectele ar putea fi mult mai puternice.

Declinul nu poate fi rezolvat doar cu bani

Concluzia analizei este că scăderea natalității nu poate fi rezolvată doar cu bani, alocații sau prime pentru copii, pentru că problema este mai profundă: tot mai mulți tineri sunt singuri, izolați, nu își găsesc parteneri și nu mai ajung să formeze familii. Guvernele pot ajuta prin locuințe accesibile pentru tineri și sprijin financiar generos pentru familii, dar aceste măsuri nu sunt suficiente dacă oamenii nu mai formează relații stabile. 

Dacă smartphone-urile și rețelele sociale contribuie într-adevăr la scăderea natalității, atunci soluția nu este doar economică, ci ar presupune schimbarea obiceiurilor noastre digitale. În orice caz, reconectarea unei generații  fragmentate și frustrate este una dintre marile mize ale epocii noastre.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage