Doar 13% din pensia de 5.000 de euro a unui magistrat se bazează pe contributivitate

Potrivit analizei trimise de Casa de Pensii la Curtea Constituţională şi consulată de Observator,  în patru ani, pensia medie a magistraţilor a crescut de la 19.500 lei la 24.800 lei. Partea contributivă este de 7.500 lei în medie, iar partea de la bugetul de stat este de 21.692 lei în medie.

În total, în 2025, pensiile magistraţilor s-au ridicat la 1,7 miliarde lei, din care 1,5 miliarde provin de la bugetul de stat, din taxele şi impozitele tuturor. Din această sumă uriaşă, doar 13% se bazează pe contributivitate, restul vine din buzunarul nostru, al oamenilor de rând. 

Legea pensiilor magistraţilor nu a trecut nici astăzi de Curtea Constituţională

Este a patra amânare, iar întârzierea a blocat deja intrarea în vigoare a reformei la 1 ianuarie 2026, așa cum prevedea textul adoptat de Parlament. Cei nouă judecători de la CCR au anunțat, după 20 de minute, că amână dezbaterile pentru data de 11 februarie, argumentând că au nevoie de mai mult timp pentru a studia documentele care au fost trimise joi de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu mai puţin de 24 de ore înainte de şedinţă, Instanța Supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a trimis la Curtea Constituțională un fel de studiu de impact în care, susține că proiectul și reforma pregătită de guvernul Bolojan nu ar fi, de fapt, o reformă, ci "o confiscare a drepturilor magistraților" şi ar duce, potrivit ÎCCJ, la anularea totală a pensiilor de serviciu încasate de magistrați.

Proiectul care se află acum pe masa Curții Constituționale nu ar duce la anularea pensiilor de serviciu încasate de magistrați, nu ar elimina complet aceste pensii, ci doar ar reduce pensiile magistraților la 70% din ultimul salariu net încasat în activitate, față de 80% din ultimul salariu brut, conform legii în vigoare.

Nu este clar dacă pe 11 februarie ar urma să fie anunţată o pronunţare în acest caz, situaţie în care am avea al cincilea termen. Proiectul, pe care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, prevede în același timp, o creștere a vârstei de pensionare de la 48-50 de ani, în prezent, la 65 de ani. Însă acest lucru s-ar întâmpla treptat, într-o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că magistrații vot atinge această vârstă de pensionare, care se aplică acum pentru orice român din sistemul public, abia în anul 2041.

Dacă această lege nu va trece de Curtea Constituțională, e foarte posibil ca România să piardă peste 230 de milioane de euro fonduri europene, jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență aferent acestei reforme.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰