Video Economia, sacrificată în an electoral. Economiştii spun că după alegeri vom plăti scump pentru "pomenile" de acum

"Sunt optimist. Cresterea economica va fi solida, de aceea spun ca nu ma ingrijoreaza problema deficitului", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. Doar că optimismul premierului nu acoperă gaura din buget ce se adânceşte de la o lună la alta. Diferenţa dintre cheltuielile si încasările Statului a ajuns la 29 de miliarde de lei în luna februarie. Asta înseamnă un deficit de 1,7% din PIB. Derapajul fiscal a îngrijorat Comisia Europeană, mai ales că Guvernul a majorat pensiile si salariile bugetarilor înainte de alegeri. Experţii de la Bruxelles estimează că deficitul României va urca până la 7% din PIB la finalul anului. Mult peste tinta de 5% din Produsul Intern Brut asumată de Guvern prin Legea Bugetului.

Un deficit mai mare înseamnă, automat, că dobânzile vor creşte

Chiar si aşa, Guvernul a dat undă verde pentru angajări si majorări de salarii în companiile de Stat care înregistrează pierderi. În mod surprinzător, aceste companii vor fi exceptate de la măsurile de austeritate si reducerea cheltuielilor. Astfel că, pentru a face rost de bani, economiştii se aşteaptă ca Statul să majoreze taxe si impozite după alegeri. "Vor veni cu taxe suplimentare. Primul candidat este taxa pe valoare adaugata. Probabil vom avea anul viitor o crestere de TVA. Cred ca se va merge catre 21% initial si daca tot mai e nevoie poate 22%. De aseamena se face aluzie la cresterea impozitului pe venit. Fie cota progresiva, fie cota unica mai mare de 10% cat este in prezent. Toate vor duce la taxe mai mari pe munca", a declarat Adrian Codîrlaşu, economist.

La toate acestea, se adaugă inflatia - o taxă invizibilă care ne erodează puterea de cumpărare. România are, în prezent, cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei a sărit de 7% în luna februarie. Asta în timp ce media europeană este de doar 2,8%. "Guvernul castigă pentru că ăsta e modul prin care se plateste datoria publica, de fapt o platim noi toti prin inflatie mai mare", a declarat Adrian Codîrlaşu, economist.

Un deficit mai mare înseamnă, automat, că dobânzile vor creşte. Astfel că vom resimţi puternic efectele în lanţ. "Vedem ca Romania se imprumuta la cele mai mari dobanzi din UE. Daca un Stat se imprumuta la o anumita rata, toti adica si companii si persoane fizice se vor imprumuta la rate mai mari decat Statul. Creste dobanda pentru stat creste pentru restul economiei", a declarat Adrian Codîrlaşu, economist. Anul trecut, România a plătit peste 30 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturi. În acest an suma achitată va fi de cel putin 40 de miliarde, potrivit estimărilor de la Finante.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰