Video Economist, după ce inflaţia a scăzut cu două procente: "Nu trebuie să deschidem şampania"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Inflaţie în scădere, economie în stagnare. Deşi datele oficiale arată că preţurile nu mai cresc cu aceeaşi viteză, realitatea este că multe sunt peste puterea de cumpărare a românilor care, oricum, se tem pentru siguranţa locului de muncă şi nici nu mai visează la majorări salariale. Carburanţii, chiriile şi utilităţile atârnă cel mai greu de gâtul nostru. Iar vestea proastă este că lucrurile nu vor arăta mai bine nici anul viitor.
Una caldă, alta rece. Nu mai avem o inflaţie de trei ori peste media Uniunii Europene. Preţurile rămân, însă, mari. În august rata inflaţiei a coborât la 6,17% de la nivelul de 8,16%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
"Nu trebuie să deschidem şampania! Asta nu înseamnă că preţurile scad în România. Dimpotrivă. Ele continuă să crească, dar cu o rată mai mică decât în lunile următoare", a explicat Adrian Negrescu, analist economic.
De departe, cea mai usturătoare problemă pentru buzunarele noastre este legată de preţul carburanţilor. Faţă de acum un an benzina s-a scumpit cu 25,5%, iar motorina cu 34,6%. Scumpiri sunt, însă, şi de la lună la lună. Faţă de acum 30 de zile un plin de benzină costă mai mult cu 20 de lei şi 50 de bani, iar unul de motorină cu 14 lei şi 50 de bani.
În medie, alimentele s-au scumpit cu 2,6% faţă de 2025, arată datele INS.
"Pe produsele importante pe care le consumăm, mai ales cele agroalimentare. Suntem în perioada în care avem producţie internă vorbim de o scădere a consumului, ceea ce înseamnă că şi preţurile au tendinţă de temperare", a declarat Cristian Păun, analist economic.
Când le luăm separat, însă, vedem că cele mai mari majorări de preţuri s-au înregistrat la cafea, ouă, lapte, peşte, ulei şi carne. Pe de altă parte, chiriile au crescut şi cu 40% faţă de 2025. Şi utilităţile ne costă mai mult.
Deşi veniturile românilor au fost mai mari în luna iulie, potrivit statisticii, preţurile au crescut într-un ritm mult mai accelerat. Astfel că puterea de cumpărare a salariului mediu pe ţară a fost cu 2,5% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, de aceiaşi bani cumpărăm mai puţine produse şi servicii.
Analiştii ne avertizează că asistăm la un alt fenomen periculos.
"Un fel de stagnare care, combinată cu această inflaţie destul de ridicată din România, dublu faţă de media europeană, se traduce printr-o stagflaţie. Este cel mai prost scenariu în care se putea afla România, pentru că toate stagnează: salariile, investiţiile, economia în general stagnează", a mai spus Adrian Negrescu, analist economic.
Iar asta ar putea dura cel puţin până în 2028, cred economiştii. Temperarea creşterilor de preţuri din august vine şi ca urmare a depăşirii şocurilor din 2025: eliminarea plafonării la electricitate, majorarea TVA şi creşterea accizelor. În plus, dobânzile ridicate frânează şi ele creditarea şi consumul.
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
