Europa riscă o criză a gazelor la iarnă. Care sunt scenariile luate în calcul
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Europa riscă să se confrunte la iarnă cu o criză a gazelor naturale, care ar putea aduce noi scumpiri sau măsuri de reducere a consumului. Potrivit unor rapoarte ale unor experți europeni, citate de POLITICO, Uniunea Europeană ar putea avea un deficit de până la 14 miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul consumului a 12 milioane de gospodării. Avertismentul vine în condițiile în care depozitele de gaze sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, iar conflictul din Orientul Mijlociu afectează aprovizionarea mondială cu energie.
În condițiile în care războiul din Iran continuă să afecteze aprovizionarea mondială cu energie, Uniunea Europeană riscă un deficit de gaze naturale în această iarnă, de până la 14 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Este echivalentul consumului a 12 milioane de locuințe, adică aproximativ 7% din cererea totală a blocului comunitar.
UE ar putea fi nevoită să reducă consumul de gaze cu 7% în această iarnă
Informațiile citate de POLITICO apar într-un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), un grup de experți în energie, cu sediul în SUA.
Însă ele sunt confirmate și susținute de un raport important, de data asta elaborat de o organizație europeană a operatorilor de transport al gazelor naturale. Acesta a fost prezentat joi oficialilor responsabili de energie din statele membre.
Depozitele de gaze ale UE, la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată
Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent la puțin peste 70%. Este cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă a anului. De precizat este că monitorizările au început în 2011.
De ce s-a ajuns aici? Traderii au încercat să profite de pe urma prețurilor mari din timpul verii și au ales să le vândă în loc să le depoziteze pentru sezonul rece.
În prezent, prețul gazelor pe bursă se află aproape de vârful ultimilor patru ani. Europa are puține variante la îndemână dacă iarna care urmează va fi la fel de friguroasă precum cea precedentă, mai arată analiza IEEFA.
Nu înseamnă că Uniunea Europeană va rămâne fără gaze, însă s-ar putea vedea nevoită să reducă consumul cu 7% sau să cumpere gaze la prețuri mari de pe piețele internaționale, tot mai volatile.
În acest context, UE a ajuns vulnerabilă la creșterile bruște ale prețurilor, a explicat Ana Jaller-Makarewicz, analist la IEEFA. Totodată, ea a avertizat că, dacă statele europene vor fi nevoite să consume tot mai mult din depozite în acest an, vor avea de refăcut stocuri și mai mari anul viitor. Cu alte cuvinte, vor intra într-un cerc vicios.
Aceleași riscuri sunt prezentate într-un raport privind perspectivele aprovizionării cu gaze pentru iarna 2026-2027, publicat joi de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Gaze (ENTSO-G).
Documentul avertizează că, în cazul unei ierni geroase, gradul de umplere a depozitelor ar putea coborî până la 11% și dacă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt la un nivel considerat optim, nu doar limitate.
Ca să păstreze depozitele la un nivel de 30% la sfârșitul iernii, pentru a evita o vulnerabilitate și mai mare în fața unor eventuale episoade de ger, va fi necesară reducerea consumului cu 7% din cerere, avertizează rețeaua.
O presiune în plus este și faptul că, de la 1 ianuarie 2027, Uniunea Europeană nu va mai permite importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia, nici măcar în baza contractelor pe termen lung.
În trecut, europenii apelau la gazele rusești a pentru a compensa fluctuațiile de cerere din timpul iernii. "Acum, Europa depinde de rezervele din depozite pentru a trece peste iarnă", subliniază autorii analizei.
Scenariul cel mai probabil: o nouă creștere a prețurilor
Situația este complicată și de faptul că, în ultimii doi ani, cererea de gaze din timpul iernii a crescut treptat, în timp ce importurile UE au stagnat, potrivit IEEFA. Prin urmare, Uniunea Europeană a devenit tot mai dependentă de gazele din depozite pentru a acoperi consumul din sezonul rece.
Cantitatea netă de gaze extrasă din depozite a ajuns la 22,6 miliarde de metri cubi în ianuarie 2026, față de 18,8 miliarde de metri cubi în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde de metri cubi în ianuarie 2024.
O soluţie ar fi creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate, transportate pe mare și achiziționate de UE într-o proporție tot mai mare din Statele Unite.
Însă, la prețurile actuale, pentru acoperirea deficitului, i-ar costa pe europeni încă 3 miliarde de euro, cu 12% mai mult decât ar fi costat aceeaşi cantitate anul trecut, potrivit raportului. Sumă s-ar adăuga costurilor cu energia deja foarte ridicate.
În plus, producția de gaze naturale lichefiate a Statelor Unite se află aproape de capacitatea maximă. Asta înseamnă că o creștere suplimentară a importurilor de către UE ar pune și mai multă presiune asupra ofertei disponibile.
Unii experți consideră că scenariul cel mai probabil este o nouă creștere a prețurilor. O reducere a consumului, spun experţii, ar fi dificilă, doarece nu prea mai este de unde. Războiul din Ucraina a distrus deja 20% din cererea industrială a blocului comunitar iar acest consum nu și-a mai revenit
