Franța vrea să facă noi investiții în energia nucleară după ce a renaționalizat gigantul energetic EDF
Încetinită de opoziţia micilor acţionari, renaţionalizarea completă a grupului francez de utilităţi Electricite de France SA s-a încheiat joi, la aproape un an de la decizia Guvernului de la Paris, care vrea astfel să relanseze energia nucleară în Franţa şi să reindustrializeze ţara, informează AFP, citând Agerpres.
"Statul a pus în practică procedura de preluare a acţiunilor deţinute de investitorii minoritari de la EDF", a informat Ministerul Economiei de la Paris. "În consecinţă, statul deţine în prezent totalitatea capitalului şi drepturilor de vot de la EDF". Anterior, Autoritatea de supervizare a pieţei financiare din Franţa (AMF) a anunţat că 8 iunie este data limită până la care deţinătorii a 2% din acţiunile EDF care mai erau în circulaţie vor fi constrânşi să îşi vândă participaţiile, ducând astfel participaţia statului la 100% din capitalul EDF.
"Această preluare a controlului total la compania noastră naţională de electricitate era o prioritate a Guvernului", a salutat ministrul Economiei, Bruno Le Maire, o operaţiune cu o valoare de 9,7 miliarde de euro. Renaţionalizarea EDF, anunţată oficial în luna iulie 2022, "era indispensabilă pentru a permite EDF să deruleze în mod accelerat mai multe şantiere decisive", în special cel care priveşte creşterea producţiei parcului nuclear actual, a adăugat Bruno Le Maire.
"Atunci când ne confruntăm cu atât de multe provocări energetice...faptul că avem un singur acţionar permite să avem o aliniere perfectă cu privire la viziunea pe termen lung", a apreciat joi şi directorul general de la EDF, Luc Rémont.
Un plan ambițios al guvernului de la Paris
Retragerea EDF de la Bursa de Valori de la Paris i-a constrâns şi pe ultimii acţionari minoritari să îşi vândă titlurile pentru un preţ de 12 euro pe acţiune, adică cu 20 de euro mai puţin decât preţul la care s-a derulat listarea la bursă a EDF în anul 2005. Până în urmă cu câteva luni, statul francez deţinea 84% din capitalul EDF. Preluarea tuturor acţiunilor îi va permite statului francez să accelereze procesul de relansare a energiei nucleare, prin construcţia a cel puţin şase noi reactoare. În aşteptarea momentului în care vor fi puse în funcţiune noile unităţi, cel mai devreme în 2035-37, Franţa şi EDF vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru dezvoltarea energiilor regenerabile şi a recupera decalajul faţă de statele vecine din Europa.
Există însă un obstacol major şi anume faptul că marja de manevră financiară a EDF este în acest moment inexistentă. Cu prilejul prezentării rezultatelor anuale pe 2022, grupul de utilităţi a anunţat că are datorii record de 64,5 miliarde de euro. Aceste datorii sunt rezultatul unei producţii de electricitate extrem de mici pe parcursul anului trecut, după ce mai multe centrale au fost închise pentru efectuare de lucrări de mentenanţă, cumulată cu obligaţia impusă de stat de a vinde electricitatea la un preţ mai mic decât concurenţii.
Anul trecut, timp de mai multe luni, doar jumătate dintre cele 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat astfel că producţia de electricitate a scăzut până la 279 Terawaţi oră, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani. În paralel, costul estimat pentru construcţia a şase noi reactoare de tip EPR este estimat la 51 de miliarde de euro, o sumă imposibil de suportat doar de EDF.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰