Germania și Italia, presate să aducă acasă din SUA aur în valoare de 245 de miliarde de dolari - FT

Germania și Italia se confruntă cu presiuni de a-și repatria aurul din New York, pe fondul atacurilor repetate ale președintelui Donald Trump la adresa Rezervei Federale și al turbulențelor geopolitice tot mai mari, relatează Financial Times.

Fabio De Masi, fost europarlamentar Die Linke, în prezent membru al partidului populist de stânga BSW, a declarat pentru Financial Times că sunt "argumente solide" pentru a reloca mai mult aur în Europa "în vremuri turbulente".

Germania și Italia dețin a doua și a treia cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, cu 3.352 tone și respectiv 2.452 tone, conform datelor Consiliului Mondial al Aurului. Ambele țări au trimis mai bine de o treime din rezervele lor în custodia Rezervei Federale din New York. La valoarea actuală de piață înseamnă peste 245 miliarde de dolari, potrivit calculelor FT.

Pe lângă explicațiile istorice, practica este motivată şi de faptul că New York este unul dintre cele mai importante centre de tranzacționare a aurului din lume, alături de Londra.

Însă politicile imprevizibile ale lui Trump și tensiunile geopolitice tot mai mari alimentează o dezbatere publică pe acest subiect în Europa. Luna aceasta, președintele SUA a declarat că ar putea fi "nevoit să forțeze anumite lucruri" dacă Fed nu reduce costurile de împrumut.

În Germania, ideea repatrierii aurului câștigă sprijin atât din partea stângii, cât și a dreptei. Peter Gauweiler, fost parlamentar conservator din Bavaria, a subliniat că Bundesbank "nu trebuie să nu facă compromisuri" când vine vorba de siguranța rezervelor sale de aur. "Trebuie să ne întrebăm dacă păstrarea aurului în străinătate a devenit mai sigură în ultimul deceniu. Răspunsul este evident, având în vedere creșterea riscurilor geopolitice", a declarat el pentru FT.

Asociația Europeană a Contribuabililor a trimis scrisori ministerelor de finanțe și băncilor centrale din Germania și Italia, cerând revizuirea dependenței față de Fed ca depozitar de aur. "Suntem foarte îngrijorați de amestecul lui Trump în independența Rezervei Federale", a spus Michael Jäger, președintele organizației.

Comentatori italieni, precum jurnalistul economic Enrico Grazzini, au avertizat că a lăsa 43% din aurul Italiei în custodia Americii sub administrația "imprevizibilă" a lui Trump este periculos pentru interesele naționale.

Un sondaj realizat în rândul a peste 70 de bănci centrale din lume arată că tot mai multe iau în calcul păstrarea aurului în propriile țări, din teama de a nu-și putea accesa rezervele în caz de criză.

Dependența Europei de păstrarea aurului în SUA datează din perioada de după al Doilea Război Mondial, când Europa de Vest a acumulat mari rezerve de aur datorită excedentelor comerciale față de SUA. Până în 1971, dolarul era convertibil în aur prin Fed, iar depozitarea în SUA era privită și ca o măsură de siguranță împotriva unui posibil război cu URSS.

Franța a fost prima care a adus mare parte din aurul său acasă, încă din anii '60, pe vremea lui Charles de Gaulle. În Germania, o campanie civică declanșată în 2010 a determinat Bundesbank ca în 2013 să repatrieze jumătate din aurul său, inclusiv 674 de tone din Paris și New York. În prezent, 37% din rezervele de aur ale Bundesbank sunt încă în New York.

Peter Boehringer, expert în metale prețioase și parlamentar al formațiunii de extremă dreapta AfD, care a inițiat prima campanie, susţine că nu doar proprietatea legală, ci și controlul fizic asupra aurului contează în vremuri de criză.

În Italia, partidul de extremă dreapta Frații Italiei, condus de Giorgia Meloni, a cerut în trecut repatrierea aurului. Meloni a promis această măsură când era în opoziție, dar, de când a devenit premier în 2022, a evitat subiectul, dorind să mențină relații bune cu Trump și să evite un război comercial.

Reprezentanți ai Băncii Italiei și ai guvernului german au refuzat să comenteze subiectul.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰