Video Împrumuţi 7.000 de lei şi dai înapoi 35.000 de lei. A crescut numărul creditelor cu dobânzi uriaşe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Românii se împrumută mai mult ca niciodată la IFN-uri. În primele cinci luni ale anului, numărul lor a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru mulți, creditele rapide par soluția salvatoare atunci când nu mai ajung banii de la un salariu la altul. Doar că accesul ușor vine cu un cost extrem de mare: aceste împrumuturi pot fi şi de 10 ori mai scumpe decât cele luate de la bancă.
Elena a ajuns la mâna unui IFN într-un moment disperat.
"A fost o perioadă în care am avut nişte probleme, mama s-a îmbolnăvit, a trebuit să plătim nişte tratamente [...] Am apelat la IFN pentru că doar ei nu-mi cereau documente, doar ei în 2-3 zile îmi acordau", spune Elena, păgubită.
Cum a ajuns să plătească de 5 ori mai mult
A împrumutat 7.000 de lei. În final, spune că a ajuns să plătească de 5 ori mai mult.
"Am luat 7.000 de lei şi plăteam undeva la 900 de lei pe lună. Am plătit vreo 3 ani de zile. [...] M-au dat în judecată şi mi-au pus sechestru pe casă, pe tot ce aveam eu, conturi [...] Ei, când au terminat judecata, m-au scos la peste 10.000 de euro, alţi bani să le dau", povesteşte Elena.
Cazul nu e izolat. Accesul rapid la bani îi face pe mulţi să ignore costurile reale ale creditului. În prezent, peste 300.000 de români au împrumuturi la IFN-uri, iar numărul lor a crescut cu peste 18% într-un an.
"Creșterea cea mai mare se vede la creditele de consum. În mai 2025, puțin peste 78.000 de români aveau un astfel de împrumut la un IFN. Un an mai târziu, numărul lor a depășit 103.000", explică reporterul Observator Ramona Sîrbu.
"Odată este faza de inflaţie, care evident îţi afectează puterea de cumpărare [...] De obicei, oamenii ajung la IFN-uri când celelalte portiţe sunt închise. Fie că eşti prin Biroul de Credite şi atunci nu te mai împrumută nicio bancă cu dobânzi mai rezonabile", spune consultantul financiar Adrian Asoltanie.
Limita de îndatorare nu există la IFN
La bancă, accesul la credit este limitat de reguli stricte. Ratele nu pot depăși 40% din venitul net al clientului. La IFN, limita nu există.
"De obicei, nu se verifică aceste lucruri, pentru că dobânzile la IFN-uri sunt calculate în aşa fel încât să compenseze şi eventualele credite nereturnate. [...] Sistemul bancar este mult mai reglementat şi îţi oferă nişte dobânzi mult mai avantajoase, dar în nişte condiţii mult mai stricte. [...] La IFN poţi să-ţi iei un credit şi dacă eşti în Biroul de Credite", mai spune Adrian Asoltanie.
Și unele bănci au propriile IFN-uri, folosite mai ales pentru leasing sau credite de consum. Diferența este că acestea au condiţii similare celor bancare, în timp ce IFN-urile clasice dau acces ușor la bani, fără filtre.
"Principalul risc este acela de supraîndatorare. […] Poate să devină o capcană, pentru că duce la imposibilitate de plată. De asemenea, trebuie să fim atenţi la aceste oferte promoţionale cu 0% dobândă [...] Să nu se supraîndatoreze, să citească cu atenţie clauzele contractuale şi o capcană, să nu cumva să renunţe la dreptul de retragere din contractul de credit, acela de 14 zile", spune avocatul bancar Camelia Grădinaru.
Pentru a-i proteja totuşi pe oameni de dobânzile uriaşe, legea a fost schimbată anul trecut, iar IFN-urile nu mai pot cere, în total, mai mult decât dublul sumei împrumutate. De exemplu, pentru un împrumut de 10.000 de lei, un client poate ajunge să dea înapoi la un IFN cel mult 20.000 de lei. La bancă însă, pentru aceeași sumă, ar avea de returnat aproximativ 11.000 de lei.
