Inflaţia din zona euro a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani. Ce spun economiştii
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Un nou val de scumpiri pune presiune pe economia europeană. Rata anuală a inflaţiei din zona euro a urcat la 4% în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor la energie. În aceste condiţii, Banca Centrală Europeană ar putea decide o nouă majorare a dobânzilor în decembrie, după ce costurile energiei au crescut cu peste 20% într-un singur an.
Datele sunt în concordanţă cu estimările economiştilor consultaţi de Reuters şi marchează prima atingere a pragului de 4% din septembrie 2023, când inflaţia se situa la 4,3%, relatează CNBC, citat de News.ro.
Preţurile la energie au crescut cu peste 20% în zona euro
Principala sursă a presiunilor inflaţioniste rămâne energia, ale cărei preţuri au crescut cu 20,8% în ritm anual, comparativ cu 18,9% în septembrie. Europa, importator net de energie, este deosebit de vulnerabilă la şocurile externe, iar războiul din Iran a determinat scumpiri constante ale petrolului şi gazelor.
Inflaţia a rămas peste ţinta de 2% a BCE în toate cele 21 de economii ale zonei euro. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în Lituania, unde inflaţia a ajuns la 6,1%, în timp ce Malta a raportat cea mai redusă rată, de 2,3%.
BCE ar putea majora din nou dobânzile în decembrie
BCE a menţinut dobânda de referinţă la 2,5% la reuniunea din octombrie, după ce în septembrie o majorase cu 0,25 puncte procentuale. În urma publicării noilor date, pieţele financiare estimau o probabilitate de peste 72% ca instituţia să decidă o nouă creştere a dobânzilor în decembrie.
Perspectivele politicii monetare sunt însă complicate de turbulenţele de pe piaţa obligaţiunilor franceze, care limitează marja de manevră a BCE, avertizează Robert Mertens, analist senior pentru pieţele globale de capital la Validus Risk Management.
Criza politică din Franţa complică lupta împotriva inflaţiei
"Turbulenţele persistente de pe piaţa obligaţiunilor franceze impun constrângeri asupra politicii BCE şi asupra capacităţii acesteia de a controla inflaţia", a declarat Mertens.
"Dacă am asista la o diminuare a instabilităţii politice din Franţa, BCE ar putea urma o traiectorie mai agresivă de majorare a dobânzilor", a adăugat analistul, precizând că o politică monetară mai restrictivă decât cea a Rezervei Federale americane ar putea susţine aprecierea euro în raport cu dolarul.
Moneda europeană s-a apreciat miercuri cu 0,6% faţă de dolar, pe fondul deprecierii generale a monedei americane după victoria democraţilor în alegerile pentru Congresul SUA. Randamentul obligaţiunilor germane pe zece ani, reper pentru piaţa datoriilor suverane din zona euro, a înregistrat o creştere uşoară.
