Inflaţia îi face pe români mai cumpătaţi. Cererea pentru creditele de consum şi imobiliare s-a temperat
Sistemul bancar este bine capitalizat, cu un nivel scăzut de credite neperformante, mai matur şi mai responsabil, şi intră în această nouă criză dintr-o poziţie solidă, chiar dacă creditarea încetineşte, în urma creşterii dobânzilor, după explozia inflaţiei. Aceasta a fost una dintre concluziile bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit, ziua 1.
''Situaţia sistemului bancar din România este foarte bună. Vorbim de un sistem bancar cu lichidităţi disponibile într-o foarte mare măsură, cu solvabilitate peste media UE. Sistemul bancar joacă în continuare un rol foarte activ în economia reală alături de ceea ce înseamnă politici guvernamentale şi politica monetară a BNR tocmai pentru că înţelegem contextul în care ne aflăm, evident că vrem să sprijinim şi suntem parte a soluţiilor pentru a crea un climat stabil'', susţine Bogdan Neacşu, preşedintele ARB şi preşedinte al CEC Bank. Creditele s-au scumpit odată cu creşterea inflaţiei şi există aşteptarea ca dobânzile să continue să crească.
O lichiditate mai mică la lei, pentru a tempera inflaţia
În ultimii ani, băncile au fost mult mai precaute privind activitatea de creditare, rata NPL fiind mică, iar deocamdată nu ne confruntăm cu un default accelerat, a explicat şeful ARB. Iar în perspectivă prudenţa ar trebui să caracterizeze atât băncile, cât şi clienţii. La nivel internaţional există discuţii despre recesiune şi chiar stagflaţie, dar unii bancherii speră totuşi la un scenariu de tip soft landing.
Deşi părerile bancherilor sunt nuanaţate în ceea ce priveşte efectele pe care le resimt instituţiile de credit pe care le conduc, contextul actual aşază câteva idei care rămân valabile pentru perioada următoare.
- Sfatul specialiştilor pentru românii cu credite la bancă, după ce ROBOR şi IRCC au atins valori istorice
- Studenţii pot primi 10.000 de euro, cu garanţie de la stat. Pe ce pot cheltui banii obţinuţi prin credit
- Bani pentru chirie, studii, grădiniţă şi creşă. Sumele ajung la 15.000 de euro. Guvernul a aprobat proiectul
Apetitul pentru creditele din zona de retail încetineşte, creşterea dobânzilor creând un impact negativ, în timp ce se observă o lichiditate mai strânsă la lei, în mod voit pentru a tempera inflaţia. Pe segmentul corporate, în prima parte a anului finanţarea companiilor a mers foarte bine, dar pentru a doua parte a anului bancherii se aşteaptă la o încetinire.
Legat de nivelul la care ar putea urca dobânzile, nimeni nu este încă pregătit să facă previziuni, având în vedere incertitudinile din prezent. Cert este că ROBOR urcă şi încă nu se ştie când va începe să crească şi cursul de schimb leu/euro, care a fost ţinut până acum stabil de BNR.
Pe partea de economisire, instituţiile de credit au început în cele din urmă să crească şi dobânzile la depozite pe fondul inflaţiei. Şi multe speranţe, inclusiv ale bancherilor, au început să fie legate de finanţările legate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Digitalizarea proceselor bancare rămâne o normalitate, dar zona corporate rămâne în urma retailului.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰