Video Măsura luată de marile companii pentru a face economii şi pentru a fi eco-friendly: "Nu înseamnă neapărat o tăiere agresivă"

Comoditatea angajaţilor înseamnă, mai nou, economii pentru angajator. Laura e manager într-o companie de IT care oferă servicii digitale pentru industria farmaceutică din Belgia. Colegii ei participă la traininguri de formare profesională numai din faţa laptopurilor şi pleacă în delegaţii în străinătate doar în cazuri extreme. "A fost o reducere considerabilă. Optimizarea sau acea tăiere de costuri nu înseamnă neapărat o tăiere agresivă, ci pur şi simplu a lua în calcul ce este important şi ce nu", a declarat Laura Dragoș – Rădoi, business operations manager.

Industria hotelurilor şi restaurantelor a avut cel mai mult de suferit, în urma noului trend

Nici angajaţii străini nu mai vin la noi în ţară pentru schimb de experienţă. Numai la Timişoara, turismul de business a scăzut anul trecut cu 30% faţă de 2019. Cauza principală ar fi grija mai mare faţă de mediu a firmelor. "Grupul din care facem noi parte se uită la a măsura amprenta de carbon. Mergem spre energia verde, spre zona de paperless", a declarat Laura Dragoș – Rădoi, business operations manager. "Cu siguranţă cerinţele de sustenabilitate. Prin reducerea numărului de zboruri pe care le fac delegaţii şi angajaţii firmelor. Suntem peste 30% dintre companii care au luat măsuri ca transportul în localitatea de vizită să se facă cu mijloace cât se poate mai sustenabile", a declarat Simion Giurcă, Organizația de Management a Destinației Timișoara.

Industria hotelurilor şi restaurantelor a avut cel mai mult de suferit, în urma noului trend. Asta pentru că oamenii de afaceri cheltuie mai mult decât turiştii obişnuiţi. "Noi eram dependenţi de acest turism de business. În 2019, a atins nişte cote foarte ridicate pentru noi şi ne era foarte bine. Pandemia a blocat acest turism de business", a declarat Corina Macri, președinte Horetim. Un om de afaceri stă, de regulă, patru zile într-un business trip, iar bugetul alocat de companie este de aproape 900 de euro. În aceşti bani, cea mai mare pondere o are cazarea. Urmează cheltuieile cu mâncarea şi băutura, iar cota cea mai mică e alocată transportului - nici 150 de euro. La Timişoara sunt încă hoteluri care nu resimt scăderea, pentru că aici turismul de leisure compensează tocmai datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii.

"Am simţit că vin turiştii să viziteze Timişoara pentru ceva anume, nu doar pentru business. S-a văzut trendul, când s-a inaugurat expoziţia Brâncuşi. Gradul de ocupare a crescut faţă de 2021 cu 50% şi faţă de 2022 cu 5 - 6 procente", a declarat Florin Cojocaru, manager general hotel. În 2019, suma cheltuită de turiştii străini veniţi în scopuri de business în România a fost de peste două miliarde şi jumătate de dolari, iar anul următor, în pandemie, cifrele au scăzut dramatic, la doar 350 de milioane.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰